DNA cere arestarea a patru oameni de afaceri israelieni, în dosarul Ferma Băneasa
- Mara Vintila
- 10 martie 2016, 16:06
DNA a cerut arestarea a patru oameni de afaceri israelieni în cazul retrocedării fostei ferme regale Băneasa, pentru constituirea unui grup infracţional, trafic de influnţă şi complicitate la spălare de bani. Potrivit unui comunicat al DNA, cei patru afacerişti sunt Tal Silberstein, Shimon Shevez, Moshe Agavi si Benjamin "Beny" Steinmetz.
Redăm comunicatul integral al DNA:
În completarea comunicatului nr. 230/VIII/3 din 03 martie 2016 privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de hectare de pădure situată în localitatea Snagov și privind retrocedarea nelegală a Fermei Băneasa, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele: La data de 17 decembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații: 1. TAL SILBERSTEIN, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și complicitate la spălarea banilor; 2. SHIMON SHEVEZ și BENJAMIN „BENY” STEINMETZ, oameni de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și complicitate la spălarea banilor; 3. MOSHE AGAVI, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus împreună cu inculpații Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz, Moshe Agavi (care a aderat ulterior) și alte persoane, au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de inculpatul Al României Paul Philippe, prin oferirea de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți, instigarea și complicitatea la săvârșirea, de către aceste persoane, a infracțiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziție și semnarea înscrisurilor necesare și prin traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici. Pentru a pune în practică planul infracțional, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea / retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor. De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicați în activitatea infracțională și s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluției și realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat și găsind împreună soluțiile cele mai economice pentru grup.
De la punerea în mișcare a acțiunii penale și până în prezent, procurorii anticorupție au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezența celor 4 inculpați în fața organelor judiciare, însă aceștia urmăresc tergiversarea cercetărilor față de ei și în final sustragerea de la urmărirea penală. Având în vedere aspectele menționate anterior, la data de 10 martie 2016, procurorii au înaintat Curții de Apel Brașov referatul cu propunere de arestare preventivă în lipsă a inculpaților Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz și Moshe Agavi, pe o perioadă de 30 zile, de la data punerii în executarea a mandatelor de arestare preventivă. Judecarea propunerii de arestare preventivă în lipsă va avea loc la Curtea de Apel Brașov la data de 14 martie 2016.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.