Diversiunea Adrian Păunescu a eşuat. Greva generală a început
- Sorin Ovidiu Bălan
- 29 iulie 2026, 08:45
Sursa foto: Arhiva EVZ
- Iată, pe scurt, care este mecanismul strategiei „Abaterea Atenției”:
- Ieri, a început greva generală a medicilor şi personalului sanitar.
- Coaliţia dezastrului este deja tocită şi nu a mai impresionat pe nimeni.
- Şi a fost ales Adrian Păunescu.
- Nu se spune nimic despre ce se va întâmpla cu străzile care îi poartă numele, sau cu instituţiile de învăţământ ori bibliotecile.
- Din nefericire pentru cei care au lansat diversiunea, ultimul cartuş împotriva a ceea ce se întâmplă în realitate, aceasta a ricoşat direct în moalelel capului lor.
- Deja de ieri, de când a început greva, hienele de la vârful puterii au început să se sfâşie între ele.
Suntem, sau, mai bine zis puteam fi, din nou, victimele unei diversiuni ordinare. Simplă, veche, dar extrem de eficientă, care ni s-a aplicat în nenumărate rânduri. Diversiune pe care politicienii o folosesc din cele mai vechi timpuri şi care a fost teoretizată în epoca modernă de către lingvistul și filosoful Aavram Noam Chomsky. Denumirea ei ştiinţifică, în tratatele de specialitate este „Strategia distrugerii/distragerii atenției”.
Tehnica a fost dusă la perfecţiune şi folosită pe scară largă de către NKVD şi de urmaşa KGB încă de pe vremea lui Lavrenti Beria.
Iată, pe scurt, care este mecanismul strategiei „Abaterea Atenției”:
1. Crearea de false controverse: Lansarea în spațiul public a unor scandaluri minore, dezbateri artificiale sau subiecte senzationale menite să ocupe prima pagină a ziarelor și timpul de antenă.
2. Încărcătura emoțională: Bombardarea cu fluxuri constante de știri banale, scandaluri, divertisment excesiv sau teme fals-senzaționale.
3. Blocarea gândirii critice: Ocuparea minții publicului cu griji triviale sau distracții, prevenind astfel revolta sau interesul față de problemele reale cum ar fi cele economice, drepturi, educație, nivel de trai etc.
Ce trăim noi astăzi? Diversiunea Adrian Păunescu. Ce se încearcă prin această diversiune? Distragerea atenţiei opiniei publice de la problemele foarte grave ale societăţii.
Nu trebuie să vă mai spun eu că ţara stă pe un butoi cu pulbere, că guvernul demis nu se dă dus de la Palatul Cotroceni nici tras cu buldozerul, că nivelul de trai e la genunchiul broaştei, că, din nou, a explodat preţul la carburanţi, că avem cea mai mare inflaţie din UE că... Le simţiţi pe toate pe pielea dumneavoastră, cu excepţia celor care pretind că ne conduc, pentru că nu mai au niciun fel de legătură cu noi.
Cea mai bună dovadă este că, în timp ce se taie de peste tot, se pierd locuri de muncă, disperarea oamenilor a ajuns la cote inimaginabile, au găsit touşi resurse să-şi mărească lor veniturile şi apoi, cu un tupeu inimaginabil, să ne explice că de fapt nu şi le-au mărit, au mai adăugat pe ici, pe colo, în punctele esenţiale, iar nouă de fapt nu ni le-au tăiat, ci le-au ajustat niţel, lăsându-ne cu buzunarele goale.
Ieri, a început greva generală a medicilor şi personalului sanitar.
Asta i-a speriat rău de tot. Din două motive. Unul, pentru că nu mai puteau folosi sloganurile învechite, cele cu derbedeii, huliganii, analfabeţii, galeriile de fotbal care au ieşit în stradă să strice feng shui-ul lui Bolojan de la semnarea contractelor cu Rheinmetall sau Schwartz, ori dusul acasă, la Bruxelles, pe bani publici, a nimeniministrului Vlad Pâslaru. De astă dată este vorba despre medici, oameni care au făcut multă, foarte multă carte.
Unii, sigur, mult mai multă decât toţi membrii demisului guvern tupeist al lui Bolojan la un loc. Profesori doctori a căror competenţă este recunoscută pe plan mondial, au intrat inclusiv ei în grevă, aşa că povestea cu golanii, galeriile de fotbal, analfabeţii şi needucaţii a murit înainte de a se naşte. Şi mai rău pentru guvernanţi este că împotriva unor asemenea oameni, care protestează extrem de paşnic şi civilizat, iar fermitatea lor este argumentul, nu aruncatul cu pietre, nu poţi scoate batalioanele de jandarmi care să-i ia la bastoane, nu poţi folosi nici gazele lacrimogene, nici tunurile cu apă.
Forţele de ordine nu au altceva de făcut decât să-i protejeze. Nici măcar diversionişti nu pot băga în mulţime, pentru că protestatarii se cunosc între ei şi o persoană străină care ar face scandal ar fi imediat reperată şi predată forţelor de ordine. Politicienii au încercat şi vechea stratagemă de a da vina unii pe alţii, cum că în spatele protestelor s-ar afla cutare sau cutare partid, că de fapt mişcările sunt politice, nu generate de revendicări sociale, mai pe şleau, de mizeria în care împreună ne-au adus. N-a ţinut nici asta. Cearta dintre cei care au alcătuit până nu demult
Coaliţia dezastrului este deja tocită şi nu a mai impresionat pe nimeni.
În al doilea rând, conducătorii s-au speriat grav şi de faptul că această grevă generală, declarată pe timp nelimitat, nu priveşte numai medicii şi personalul medical, ci are consecinţe incalculabile asupra oamenilor de rând, a pacienţilor. Care, de data asta, practic, s-au solidarizat cu lucrătorii din sănătate. Sunt de acord cu protestul, deşi suferă de pe urma lui.
Şi atunci, disperaţi, cei care nu se dau duşi de la ciolan, au scos din sertar, din nou, manualul lui Noam Chomsky şi ediţia perfecţionată a lui Beria şi au încercat diversiunea. Abaterea atenţiei de la problemele grave. Au dat drumul la „măsuri active” (aktivnye meropriyatiya). Trebuia găsit urgent un personaj cu impact la cât mai mulţi oameni, pentru că dacă ar fi fost un semianonim efectul nu ar fi existat.
Şi a fost ales Adrian Păunescu.
Un institut de care nu prea a auzit nimeni, un institut paranormal, care se bate cu fantomele, populat cu nişte sinecurişti care dacă nu ar fi mufaţi la banul public ar da tramvaiul peste ei când ar trece strada, pentru că s-ar prăbuşi de foame pe şine, s-a trezit că bustul poetului, situat în Parcul Grădina Icoanei, în apropierea casei în care a locuit, trebuie demolat. Motivul: Adrian Păunescu a fost un cântător şi proslăvitor al lui Ceauşescu şi, în general, al comunismului.
Bustul a fost amplasat acolo în luna mai 2012. Până atunci nu a deranjat pe nimeni. Au fost doar câteva proteste palide la ceremonie. A urmat o tăcere lungă de 14 ani. Ei bine, după 14 ani, cu două zile înainte să înceapă greva generală a medicilor şi personalului sanitar, a fost lansată diversiunea. Adrian Păunescu jos de pe soclul din Piaţa Icoanei. Institutul bătăios cu fantomele care cere asta este în subordinea Guvernului. Teoretic, ar fi poziţia oficială a statului român.
Practic însă, este o cerere interimară, pentru că Guvernul este demis, iar ăia care nu se dau duşi de la Palatul Victoria, interimari. Nu se spune nimic în cerere despre ce se întâmplă cu alte statui ale poetului, aflate în mai multe oraşe ale ţării.
Nu se spune nimic despre ce se va întâmpla cu străzile care îi poartă numele, sau cu instituţiile de învăţământ ori bibliotecile.
Dovadă că decizia a fost luată la disperare, pe moment, iar cei care au luat-o habar nu aveau despre cât de întinsă şi înrădăcinată este faima lui Adrian Păunescu la nivelul ţării. Personalitatea a fost bine aleasă pentru că imediat a pornit scandalul. Două tabere au prins a se confrunta. Oameni cu carte sau cu mai puţină carte, au început a-şi da cu părerea. Unii civilizat, folosind argumente şi citând din opera păunesciană, alţii grobieni, înjurând şi insultând. Dar scandalul s-a pornit şi părea că diversiunea prinsese.
O paranteză. Ca să fiu limpede cu poziţia mea în acest subiect aruncat pe piaţă, repet, ca diversiune, să nu se creadă că am căzut în capcană. Adrian Păunescu este unul dintre marii poeţi şi gazetari ai României. Creatorul care a dat identitate unei generaţii, din care fac şi eu parte. Locul lui Adrian Păunescu nu este doar pe un soclu în Grădina Icoanei sau în Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, ci în manualele de Limba Română şi în Muzeul Literaturii Române, de unde a fost alungat de trepăduşi de uşi capitonate care obişnuiesc să se bată cu morţii, pentru că atunci când sunt vii nu au curajul nici măcar să le treacă prin faţă.
Am făcut această precizare, gata fiind să mă înfrunt cu vitejii luptători din faţa tastaturii, care trăiesc singuri plimbându-se cu un rucsac în spate pe trotineta electrică în lumea lor virtuală şi sunt îndrăgostiţi de căte o femeie creată de AI, pe care li s-a acordat măreaţa libertate de a numi-o fiecare cum doreşte.
Din nefericire pentru cei care au lansat diversiunea, ultimul cartuş împotriva a ceea ce se întâmplă în realitate, aceasta a ricoşat direct în moalelel capului lor.
Marţi dimineaţă, greva generală a medicilor şi personalului din sănătate a început. Provocând disperare la nivelul politicienilor şi tulburându-le apele de smarald ce mărginesc plajele exotice unde se află în vacanţă. Mai mult. Se anunţă noi proteste de amploare. Profesorii sunt şi ei gata să iasă în stradă. Marile blocuri sindicale au anunţat că nu mai au ce discuta cu nişte demişi mincinoşi şi vor recurge la această formă extremă de protest: greva generală. Ceea ce înseamnă că toată lumea, de la sinecuriuştii aciuaţi prin birouri care ţin de Guvern şi până la stăpânii lor de la vârf, pleacă acasă. Se demufează de la banul public. Şi-au mărit lefurile degeaba.
Deja de ieri, de când a început greva, hienele de la vârful puterii au început să se sfâşie între ele.
Îşi fac inclusiv plângeri penale. Sunteţi pe drumul cel bun. Înaintaţi pe el, că a început să se vadă poarta pârnăii.
Al doilea efect catastrofal pentru cei cărora ar fi trebuit să le fie de folos diversiunea Adrian Păunescu este că a radicalizat generaţia în blugi. Generaţie care, pentru cei ce nu ştiu, în afară de faptul că mergeau la spectacolele Cenaclului Flacăra şi cântau împreună cu mari artişti, le spuneau iubitelor, puştoaicele cu sânge de viperă, versuri de Adrian Păunescu în speranţa căpătării vreunui sărut, se iubeau pe tunuri şi aflau despre Bob Dylan prin vocea lui Florian Pittiş, pentru că din altă parte nu aveau de unde, într-un decembrie nefiresc de călduros au alungat din România comunismul.