Am crescut de mic copil în spirit naționalist; îmi amintesc cu multă dragoste cum, în amurgul serii, sătenii - oameni simpli și considerați neînsemnați - discutau despre luptele purtate de soldații români, despre sângele vărsat pe câmpurile de bătaie, despre viețile sacrificate pentru întregirea României.

Atentatele la integritatea țării noastre nu ne pot lăsa indiferenți. Din durerile strămoșilor noștri ne-a încolțit libertatea, însă astăzi, pe nesimțite parcă, am devenit martori la planul secret de maghiarizare care se desfășoară chiar sub privirile noastre, în inima României, în Transilvania.

“Acești săraci supuși români, care sunt, fără îndoială, cei mai vechi și cei mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt chinuiți și împovărați cu nedreptăți de toată lumea, fie unguri, fie sași, așa de mult că, într-adevăr, soarta lor, când o cunoști, este foarte de compătimit și nu este decât de mirat că se mai găsesc atâția din acești oameni și că n-au fugit cu toții”, nota împăratul Iosif al II-lea în anul 1773, citat de către președintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, în “Istoria Transilvaniei”, carte redactată împreună cu profesorul universitar Ioan Bolovan.

Ardealul este, astăzi, o parte a României, însă proiectul metodic al premierului Viktor Orban a început să prindă contur încă de pe vremea când a solicitat comunității maghiare să nu voteze demiterea președintelui Traian Băsescu. El a transmis, atunci, tuturor să ia “decizii bune”. Liderul politic a subliniat la momentul respectiv că ar fi posibil ca soarta României să se hotărască pentru viitorul câtorva zeci de ani. Nu s-a scurs mult timp și a avut loc episodul în care Dragnea, PSD și ALDE au dorit vânzarea țării în schimbul guvernării, legea aprobată de Dragnea presupunând oficializarea limbii maghiare în marile orașe din România.

Ulterior, Marcel Ciolacu a permis trecerea de Camera Deputaților a proiectului de autonomie a așa-numitului Ținut Secuiesc. După conflictul în care a fost implicat și președintele Klaus Iohannis, care acuza PSD de blat cu premierul Ungariei pentru cedarea Transilvaniei către unguri, Viktor Orban a publicat pe pagina sa de Facebook o postare cu un glob pământesc în care apărea Ungaria Mare, cu Transilvania înglobată - un gest de sfidare pe față la adresa României.

În imaginea frontierelor de altădată, Guvernul din Ungaria este deranjat de drepturile și libertățile românilor astfel încât Budapesta face tot posibilul să finanțeze acțiunile separatiste din Transilvania, câștigând putere. Ministrul Comerţului şi Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat într-o vizită pe care a făcut-o la Târgu Mureş, anul trecut, că investiţiile Ungariei pot fi calificate ca fiind în interesul românilor, având în vedere că au loc pe teritoriul țării noastre.

Programul de dezvoltare economică transilvăneană demarat de unguri, care nu reprezintă decât propagandă maghiară, i-a pus, însă, pe românii transilvăneni în poziția de a cere drepturi egale cu cele ale maghiarilor. "Și românii vor să se simtă bine la ei acasă, mai ales că știu să fie ospitalieri și primitori, dar asta nu presupune renunțarea la drepturile lor, la demnitatea lor", au transmis mai mulți cetățeni autorităților statului, după ce guvernul maghiar a învăluit Transilvania în ceața planului de maghiarizare.

Investițiile din Ardeal, care vin cu dedicație de la Budapesta, indică tuturor ministerelor măsurile pe care, în domeniul lor de activitate, ar trebui să le aplice, însă atitudinea tolerantă a politicienilor români pare că pune sub semnul întrebării însemnătatea valorile românești pentru conducerea țării. Atât de vie este implicarea liderilor de la guvernare încât românii sunt supuși procesului intens de asimilare a finanțărilor sponsorizate de la Budapesta.

În timp ce Viktor Orban cumpără clădiri istorice și propulsează milioane de euro pentru dezvoltarea grădinițelor, a creșelor și a centrelor culturale din Transilvania (în anul 2018, Fondul Bethlen Gabor a acordat 148 de milioane de euro pentru aceste cauze), românii solicită autorităților să le ofere posibilitatea de a se angaja în diverse locuri de muncă, fără a fi necesar să cunoască limbile minorităților. Vor să aibă școli românești, indiferent de numărul de elevi și cămine culturale în fiecare localitate din mediul rural, așa cum au și minoritarii maghiari din zonele în cauză. În tot acest timp, maghiarii din Transilvania declară răspicat că nu sunt de acord cu egalitatea dintre ei și români, eveniment care a avut loc chiar pe 4 iunie, unde aproximativ 200 de cetățeni au sărbătorit împlinirea a 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

România a permis Ungariei să-și extindă influența economică în Transilvania și nu pare să aibă vreo reacție împotriva negării adevărului istoric și a învinuirii poporului român pe nedrept. Autoritățile Ungariei se pregătesc să pună bazele unei noi Academii de Fotbal în Satu Mare, pe modelul Sepsi OSK de la Sfântu Gheorghe și FK Csikszereda de la Miercurea Ciuc. Vestea a apărut în presă sub titlul “Ungaria cucerește Ardealul!”. Viktor Orban a alocat 800.000 de euro pentru construirea bazei sportive care ocupă o suprafață de opt hectare din oraș.

Mai mult decât atât, începând cu anul 2013 și până la finele anului trecut, Ungaria a investit în 10 proiecte transfrontaliere, care au presupus sponsorizarea acestora cu 75 milioane de euro. O parte dintre proiecte se numără și în România. Fundației Pro Economica i se oferă o funcție cvasioficială, aceasta sponsorizând la momentul actual comunitatea maghiară din Transilvania cu 44 milioane de euro, nerambursabile. Suma reprezintă 50% din reala investiţie pe care Viktor Orban vrea să o realizeze în Transilvania.

O amplă analiză publicată de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică cu referire la Planul Kós Károly, proiectul prin care Budapesta își asumă prezența socială, culturală și economică în Transilvania, dezvăluie că în planul amintit nu apare niciodată, explicit, noțiunea de „stat român”.

De asemenea, „în economia de piață care s-a instaurat după schimbarea de regim (din 1989), deși una dintre condițiile competitivității este capacitatea de cooperare, cultura unei înalte cooperări la nivel înalt, specifică statelor occidentale, s-a format cu greu în fostele state comuniste, și așa a fost și în Transilvania”, mai arată documentul. Dan Dungaciu, membru în Consiliul de Experți LARICS, a subliniat gravitatea exprimării care dislocă Transilvania de România. Nu în ultimul rând, Guvernul României nu este menționat deloc în planul Ungariei, iar partenerul acesteia în statul român este reprezentat doar de UDMR.

România nu pare să mai recapete puterea pe care a pierdut-o în fața Ungariei, iar toate aceste evenimente au loc în timp ce românii din afara graniței țării au obosit să mai aștepte ajutorul autorităților. Comunitatea românilor din Ungaria, spre deosebire de comunitatea maghiarilor din Transilvania, spune că autoritățile române efectuează deseori vizite pentru a se interesa de situația acesteia, dar în majoritatea cazurilor nu se ia nicio măsură concretă pentru îmbunătățirea calității vieții.

“Nu putem fi ce doriţi să fim, suntem ceea ce suntem. Se aşteaptă de la noi să trăim eventual cum trăiesc cei care trăiesc de toată viaţa în ţara-mamă. Dar noi nu avem cum să trăim aşa pentru că trăim într-o altă ţară. Şi circumstanţele în care s-a trăit de-a lungul secolelor... Dacă le-aţi cunoaşte într-adevăr, aţi fi foarte mândri de noi că mai existăm. Am avut momente foarte grele… foarte, foarte grele, când nimeni nu ne-a sărit în ajutor”, a spus o româncă din Ungaria pentru Adevărul.

Reprezentanţii românilor din Valea Timocului au reproșat statului român că nu a sprijinit comunitatea din Serbia, rămasă fără școli și fără biserici. Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor, Predrag Balaşevici, a spus că românii din Valea Timocului şi-au pierdut speranţa că situaţia lor se poate îmbunătăţi, întrucât toţi oficialii care i-au vizitat - preşedinţi, premieri şi miniştri - au venit cu mari promisiuni, care s-au concretizat în... nimic. “Noi suntem, astăzi, singuri lăsaţi, suntem lăsaţi de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit, astăzi, aici, să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun (...) nu mai aşteptăm nimic din partea României. Nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră”, a spus Predrag Balaşevici.

În Republica Moldova, situația nu e mai strălucită. Un studiu realizat de Institutul Republican Internaţional anul trecut arată că România a investit doar 4% în Basarabia, aflându-se pe ultimul loc în clasament, în timp ce Rusia a contribuit în procent de 27% pentru sponsorizarea teritoriului moldovenesc.

Românii din Ucraina protestează, la rândul lor, contra autorităților de la Kiev, care pun în joc drepturile comunității românești. Liderii politici desfășoară presiuni asupra drepturilor minorităților naționale, documentația în școlile cu limba română de predare a obiectelor fiind completată doar în limba ucraineană. Astfel, românii au cerut cu stăruință protecția studiului limbii și literaturii materne și conservarea planului de învățământ a limbii și literaturii române.

În fața durității acestor fapte, se pune o singură problemă, aceea a curajului care se transformă în responsabilitate. Dacă România ar fi vrut să oprească investițiile masive ale Ungariei în Transilvania, ar fi putut să recurgă la instrumente internaționale și să reclame Budapesta la Comisia de la Veneția, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau la Consiliul Europei. Ungaria preia, însă, din atribuțiile statului român; propaganda anti-maghiară ia amploare, iar “visul de al cărui dor au murit părinții și strămoșii noștri” (Foaia Diecezană, 1918) este știrbit de principiile antiromânești promovate de liderii politici vecini și în fața cărora România pare destabilizată.