Viktor Orban trimite noi milioane de euro maghiarilor din Transilvania. Budapesta a recunoscut că dorește "renaștere economică" a ungurilor din România.

Transilvania, spațiul de maxim interes pentru Ungaria, primește noi fonduri din partea autorităților maghiare, sub pretextul implementării proiectelor turistice. "Generozitatea" politicienilor de la guvernarea României e întrecută de Viktor Orban, care acordă prin fundația Pro Economica Alapítvány o sumă de 44 milioane de euro, nerambursabilă, comunității maghiare din Ardeal.

Ungurii susțin pe față că banii vin de la Budapesta. “Regiunea este una foarte ofertantă, cu un potenţial demonstrat în ultimii ani, astfel că investiţiile vor genera o creştere economică substanţială, vor crea noi locuri de muncă, dar şi noi oportunităţi pentru turişti. Printr-un proces de selecţie de proiecte, au fost deja alese şi aprobate 11 proiecte de dezvoltare turistică, respectiv hoteluri de minimum 4 stele şi facilităţi turistice suplimentare”, au afirmat reprezentanții fundației Pro Economica Alapítvány.

De menționat este faptul că suma de 44 de milioane de euro acordată comunității maghiare prin Fundaţia Pro Economica Alapítvány reprezintă 50% din reala investiţie pe care Viktor Orban vrea să o realizeze în Transilvania.

Orban crește investițiile în Transilvania

În timp ce guvernarea României nu se deranjează să direcționeze sume extraordinare pentru investiții în turism, agricultură și/sau comerț, de exemplu, iată că Ungaria face tot ce-i stă în putere pentru a genera aproximativ 500 noi locuri de muncă pentru comunitatea maghiară. Ungaria vrea să creeze un lanț auto-sustenabil în agricultură şi să crească investițiile în cele trei domenii interdependente menționate anterior. Trebuie subliniat că, în noul plan de cucerire economică, investițiile totale se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

Cu fiecare an ce trece, investițiile lui Viktor Orban în Transilvania se măresc. Budapesta are grijă ca viața comunității maghiare din inima României să fie la nivelul celei din Ungaria, finanțând noi grădinițe, școli, centre culturale etc. Astfel, conform comunicatului emis de fundația Pro Economica, organizația are drept obiectiv asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Transilvania, implementând un plan în trei etape.

Înrobirea Transilvaniei în trei pași

Prima etapă presupune finanţarea a mici ferme de producţie agricolă. A doua etapă prevede finanţarea unor facilităţi de prelucrare şi procesare a materiilor prime. Ultima etapă se referă la finanţarea unor investiţii din zona turismului care să încheie acest lanţ de producţie, procesare şi desfacere prin integrarea serviciilor şi produselor locale în oferta lor turistică.

"Scopul nostru este să oferim comunităţilor locale sprijin pentru a dezvolta mici motoare economice, care să genereze venituri şi locuri de muncă. În contextul în care România continuă să importe foarte multe produse procesate, este important să existe un sprijin susţinut la adresa producătorilor locali şi a comunităţii, începând de la ferme, facilităţi de producţie şi terminând cu hotelurile şi infrastructura turistică", a declarat Monika Kozma, Director Executiv Fundaţia Pro Economica.

Ce se va întâmpla în județele Transilvaniei

Județele Mureș, Harghita și Covasna sunt noile ținte ale Guvernului Ungariei, care vrea implementarea a 50 de proiecte reprezentând investiții sub formă de ferme și facilități de procesare agricolă și a 11 proiecte reprezentând hoteluri de patru și cinci stele. Implementarea hotelurilor va genera 500 de locuri noi de muncă şi totalizează aproximativ 700 de camere de cazare.

În județul Harghita, în satul Vărşag, se va sponsoriza un complex imobiliar de 20 de apartamente. Un hotel cu 115 camere va fi construit în Târgu Mureș. "Facilităţile acestor cazări includ şi centre SPA, tratamente balneare, pistă de bob, pârtie de schi, acces cu avion privat", mai spun reprezentanții fundației.

"Fundaţia Pro Economica Alapítvány este o organizaţie care are ca obiectiv principal îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din România, dezvoltarea condiţiilor de viaţă economică, socială, culturală şi religioasă, bazată pe cercetări ştiinţifice şi tehnice. Scopul programelor demarate de către Fundaţie este de a crea un climat economic prielnic dezvoltării afacerilor locale, prin păstrarea tradiţiilor şi valorilor din regiune", se arată în comunicatul emis de către organizație.

Ungaria își recunoaște intențiile

Sponsorizările Ungariei au în vedere doar cetățenii de etnie maghiară din România, conform Planului Kos Karoly, strategia de dezvoltare economică ce stă la baza intervenției economice în Transilvania.

”Acest document este motivarea deciziilor guvernului Ungariei care, prin acest plan, creează un program pentru susținerea renașterii economice a cetățenilor unguri care locuiesc în România”, se arată în documentul făcut public în limbile engleză și maghiară, (document care între timp nu mai există pe site-ul menționat!), conform afacerinews.ro.

Planul Kos Karoly este finanțat de Viktor Orban cu zeci de milioane de euro și prevede ajutorarea fermierilor din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenționare.

”Se are în vedere intensificarea și dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile maghiare și actorii economici din țara-mamă (Ungaria – n. red.), o interconectare strânsă a relațiilor de comerț dintre actorii economici locali și cei din Ungaria”, mai arăta documentul.

Românii cer drepturi egale cu ale maghiarilor

Cetățenii români cer drepturi egale cu cele ale minorităților maghiare. La 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și la 103 ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, românii vor să aibă parte de aceleași drepturi ca ale cetățenilor maghiari.

Până acum, guvernul de la Budapesta și UDMR au susținut constant că programul de granturi este nediscriminatoriu și se adresează în egală măsură cetățenilor indiferent de etnie, însă în realitate lucrurile stau altfel.

Cetățenii români solicită autorităților să aibă posibilitatea de a se angaja în diverse locuri de muncă, fără a fi necesar să cunoască limbile minorităților. Ei vor să aibă școli românești, indiferent de numărul de elevi, așa cum au și minoritarii maghiari din zonele rurale.

Românii solicită, potrivit sursei citate, și cămine culturale în fiecare localitate din mediul rural. În acest sens, amintim că 148 de milioane de euro au fost acordate de către Fondul Bethlen Gabor pentru dezvoltarea grădinițelor, a creșelor și a centrelor culturale maghiare din Ardeal.