Cetățenii români cer drepturi egale cu cele ale minorităților maghiare. La 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și la 103 ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, românii vor să aibă parte de aceleași drepturi ca ale cetățenilor maghiari.

Tensiunile dintre români și maghiari iau amploare, în ultima perioadă. Statul român nu pare să mai recapete puterea pe care a pierdut-o în fața Ungariei. Prin dezvoltarea zonelor culturale și economice ale organizațiilor maghiare, Ungaria începe să pună mâna, cu ajutorul instrumentelor secolului XXI, pe Transilvania.

Românii cer drepturi egale cu ale maghiarilor

Cetățenii români solicită autorităților să aibă posibilitatea de a se angaja în diverse locuri de muncă, fără a fi necesar să cunoască limbile minorităților. Ei vor să aibă școli românești, indiferent de numărul de elevi, așa cum au și minoritarii maghiari din zonele rurale.

„Românii din România își revendică dreptul de a avea reprezentanți în conducerea fiecărei localități! Cei care au ajuns în România și s-au stabilit aici definitiv nu au dreptul și nici căderea de a cere mai multe drepturi decât cele ale  populației băștinașe, poporul român. O comunitate civilizată și dezvoltată este una  în care există respect reciproc între toate naționalitățile din care este formată, în care fiecare cetățean beneficiază de drepturi egale! Nu mai vrem să intrăm în primării din România fără simbolurile statului pe placa oficială, nu mai vrem primării din România unde să nu existe în sălile festive reprezentate și personalitățile românești locale, nu mai vrem discriminare pe criterii etnice în țara noastră. Nu mai vrem să fim amenințați cu moartea  și pentru noi să nu se depisteze autorul amenințării”, arată un text publicat de către buletindecarei.ro.

Cămine culturale în mediul rural

Românii solicită, potrivit sursei citate, și cămine culturale în fiecare localitate din mediul rural. În acest sens, amintim că 148 de milioane de euro au fost acordate de către Fondul Bethlen Gabor pentru dezvoltarea grădinițelor, a creșelor și a centrelor culturale maghiare din Ardeal.

Fondul Bethlen Gábor a oferit, în anul 2018, subvenții în valoare de 148 milioane de euro (47 miliarde forinți) către mai multe organizații maghiare din Transilvania. Se pare că Guvernul ungar devine din ce în ce mai interesat de politica națională de coeziune. Sumele acordate în 2018 sunt de peste 3 ori mai mari decât cele din anul 2017, când Fondul Bethlen Gabor a oferit fonduri în valoare de 46,6 miliarde de forinți către organizațiile din Transilvania. 

Transilvania se află printre cei mai mari beneficiari ai sprijinului financiar venit de la Budapesta, chiar dacă Ungaria finanțează toate organizațiile maghiare din afara acesteia. Cu toate acestea, Ardealul pare a se afla cu precădere în atenția guvernanților ungari, care își urmează cu atenție strategia de a seduce teritoriul pe care l-a administrat până în anul 1918.

Maghiarii nu sunt de acord cu egalitatea în drepturi

Pe 4 iunie, vineri, la Sfântu Gheorghe, Covasna, aproximativ 200 de cetățeni au sărbătorit împlinirea a 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon care a condus la unirea Transilvaniei cu România. Printre altele, liderii maghiari au transmis, în acest context, că ziua de 4 iunie 1920 este una dintre cele mai mari ”tragedii” din istoria Ungariei.

Statuia simbolului uniunii naționale, Mihai Viteazul, a fost batjocorită de localnici maghiari din Sfântu Gheorghe. Pe statuia lui Mihai Viteazul, primul întregitor de țară, unii cetățenii maghiari au reprodus steagul Ungariei. La picioarele domnitorului, localnicii au scris „Trianon 1920”.

„Și românii vor să se simtă bine la ei acasă”

Un cetățean maghiar s-a exprimat, pe 4 iunie, la Sfântu Gheorghe, în privința egalității drepturilor dintre români și maghiari – el a subliniat că nu este de acord cu acest principiu. „Îi transmitem că și românii vor să se simtă bine la ei acasă, mai ales că știu să fie ospitalieri și primitori, dar asta nu presupune că renunță la drepturile lor, la demnitatea lor”, au spus românii.

„Au trecut 101 ani de la tratatul, dictatul spunem noi, de la Trianon şi am ajuns în România. Noi suntem aici pe pământul nostru natal şi nu vrem să plecăm de aici. Noi găsim important ca să rămânem pe pământul natal, nu vrem nici modificarea graniţelor, vrem doar să ne simţim acasă în România, iar România are posibilitatea să ne dea drepturi ca să ne simţim bine aici, acasă. Dar până când acest lucru nu se întâmplă, normal că avem revendicări pentru drepturile noastre”, a declarat pentru Agerpres Gazda Zoltan, unul dintre organizatorii evenimentului de la Sfântul Gheorghe.