Evoluțiile politice din Republica Moldova în 2025: schimbare, perpetuare sau degradare

Anul 2025 va fi crucial pentru situația politică din Republica Moldova. Următoarele alegeri legislative urmează să determine echilibrul de putere în procesul decizional. Fără o majoritate confortabilă în parlament, mandatul prelungit al Maiei Sandu va fi complicat de izolare și confruntări interinstituționale. Dacă crizele politice sunt profunde, iar Oficiul Prezidențial nu cooperează cu viitoarea majoritate parlamentară, atunci foarte probabil va deveni realitate un „impeachment” împotriva Maiei Sandu.

Dacă PAS nu va controla puterea legislativă după alegerile din 2025, o nouă coaliție va modifica componența Comisiei Electorale Centrale pentru a (de/re)politiza instituția, organizând un referendum pentru rechemarea Maiei Sandu din funcție în 2026-2027.

Principalii factori care vor influența dinamica politică a Republicii Moldova sunt legați de calitatea gestionării crizei energetice din țară și de soluțiile pentru rezolvarea războiului din Ucraina în străinătate.

Dacă autoritățile moldovenești nu reușesc să oprească, să amâne sau să compenseze în mod adecvat creșterea facturilor la utilități (electricitate, încălzire, gaze naturale și apă), atunci popularitatea PAS va scădea inevitabil. Deși guvernul de la Chișinău a bugetat pentru compensatoare pe perioada sezonului de încălzire este de peste 1 miliard de lei moldovenești (circa 50 de milioane de euro), compensațiile sunt între 25 și 50 de euro. Această sumă este relativ mică, iar unii furnizori de încălzire cer noi creșteri de preț de aproximativ 40%. Din numărul total de 634.000 de gospodării, 37% necesită compensații la nivel maxim.

„Capul racheților din Moldova” va fi extrădat în România. Unde s-a ascuns timp de 17 ani

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 2-3 mai 2026.  „Să facem, din nou, pe Pluton, o planetă!”

Pe plan extern, contează modul în care se desfășoară evenimentele în Ucraina. Planurile noului președinte Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina nu conțin detalii clare. Ucraina insistă asupra unei reglementări echitabile a conflictului, care ar împiedica orice viitoare agresiune militară rusă. Demersul Kievului constă în restituirea teritoriilor ocupate și respectiv retragerea trupelor rusești de pe întreg teritoriul ucrainean.

Pe de altă parte, Rusia exclude revenirea teritoriilor ucrainene ocupate până acum (în 2014, respectiv 2022), aproximativ 18-20% din Ucraina din 1991. Autoritățile moldovenești doresc ca soluțiile propuse pentru războiul din Ucraina să includă și reglementarea conflictul transnistrean. În realitate, însăși Rusia va dispune ca regimul separatist de la Tiraspol să fie protejat indiferent de versiunile sugerate pentru problematica ucraineană. Moscova are nevoie de acces în regiunea transnistreană pentru a furniza energie și resurse economice, care să-și mențină influența, inclusiv prezența militară în regiune.

Percepția publicului în Republica Moldova asupra următorului ciclu electoral național va depinde de implicațiile crizei energetice și cele ale războiului din Ucraina care vor decurge din trei dileme majore: (1) sărăcirea populației din cauza creșterii costurilor economice versus manifestarea continuă a solidarității pentru Ucraina; (2) menținerea păcii interne versus teama de extindere a războiului în regiune; și (3) asistența pentru cetățenii moldoveni din regiunea separatistă transnistreană versus discursul anti-rus din motive de securitate națională.

Scenariul 1. PAS își menține majoritatea parlamentară. Ca urmare a stării de urgență introduse din cauza crizei energetice, introdusă pentru cel puțin 60 de zile (până în februarie), guvernarea PAS-Sandu și-a creat condiții favorabile pentru a interveni în orice tip de legislație pentru a elimina orice riscuri, reale sau ipotetice, la securitatea națională. În plus, majoritatea parlamentară a adoptat amendamente legislative în prima lectură pentru a crește pedepsele pentru corupția politică (amenzi de până la 5,000 euro și până la 7 ani de închisoare).

Aceeași legislație permite o excludere mai ușoară a partidelor politice suspectate de mituirea alegătorilor, iar noile formațiuni politice vor fi înregistrate doar dacă trec trei filtre de verificare: Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate și Curtea Constituțională. Aceste instrumente politice sunt argumentate cu necesitatea de a acționa împotriva actorilor conectați cu Ilan Shor. Cu toate acestea, în lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a abaterilor și în condițiile instituțiilor politizate, nu există nicio garanție că vor fi evitate abuzurile împotriva oponenților politici ai PAS, dincole de rețeaua lui Șor. Aceste instrumente, împreună cu umplerea spațiului cu un discurs pro-UE și mobilizarea publice împotriva amenințării ruse, PAS poate reuși să obțină o majoritate parlamentară de 50+1 locuri (față de actualele 63 de locuri). Sprijinul instituțiilor UE va fi esențial pentru menținerea PAS la putere.

Scenariul 2. Guvern de coaliție cu participarea PAS. Dacă PAS nu reușește să obțină majoritatea la alegerile parlamentare din 2025, atunci Sandu va trebui să deschidă negocieri cu alte partide convenabile și compatibile. Recentele atacuri verbale ale primarului Chișinăului, Ion Ceban, împotriva reprezentanților presei și ai ONG-urilor, care favorizează guvernul PAS-Sandu în mass-media, evidențiază o tentativă a lui Ceban și a partidului său (Mișcarea Alternativă Națională – ​​MAN) să se desprindă de imaginea lui Sandu. Această mișcare este critică pentru Ceban-MAN, care înainte de turul doi al alegerilor parlamentare a susținut indirect candidatura lui Sandu, după ce a promovat referendumul pentru integrare europeană.

Ultimele sondaje arată că MAN este sub pragul electoral de 5%. Așadar, o escaladare a conflictului cu „cercul intim” al Maiei Sandu la nivel de influență informală (diverse instituții media și ONG-uri) îl poate ajuta pe Ceban să adune voturile indecișilor, care nu susțin nici PAS, nici pro-rușii și/sau forţe eurosceptice. O coaliție între PAS și MAN este foarte probabilă și acceptabilă la București și Bruxelles, dacă ambele partide ajung în următorul parlament, iar PAS are sub 50 de mandate. O altă coaliție pe care PAS ar putea încerca să o realizeze este cu Partidul Nostru și/sau cu partidele de opoziție pro-UE, dacă vreuna dintre ele va ajunge în viitoarea legislatură pe fondul dezamăgirii în gestionarea crizei energetice de către guvern.

Scenariul 3. Coaliție parlamentară, dominată de forțele pro-ruse și eurosceptice. Viitoarea coaliție anti-PAS depinde de mandatele pe care le vor obține Socialiștii, care în prezent au 18 mandate. Un rol suplimentar în acest sens îl poate juca fostul candidat electoral Alexandr Stoianoglo, dacă acesta decide să se implice în politică pe baza unei platforme comune a forțelor de opoziție. Noua legislație privind partidele politice și corupția electorală poate fi folosită pentru a demonta astfel de inițiative, dar orice eliminare a concurenților electorali puternici, fie Șor, fie altcineva, va intensifica votul împotriva PAS.

Totodată, Socialiștii au o relație complicată cu liderul Partidului „Nostru”, Renato Usatîi, aflat în conflict deschis cu Igor Dodon, principalul lider al opoziției parlamentare. O viitoare coaliție, excluzând PAS din guvernare, necesită un compromis între Socialiști și Partidul „Nostru”, care ar putea fi realizat doar dacă Dodon cedează funcția de prim-ministru lui Usatîi. Aceeași coaliție ar putea include și formațiunea fostului prim-ministru Ion Chicu (PDCM - Partidul pentru Dezvoltarea și Consolidarea Moldovei), dacă partidul condus de el va primi voturile alegătorilor Blocului „Victoria”, finanțat de Șor, care va fi cel mai probabil lăsat în afara viitorului proces electoral.