Economie
Director ADURO: „Infrastructura construită în comunism se apropie de colaps. Avem nevoie de proiecte strategice pentru următorii 20 de ani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România nu duce lipsă de proiecte de infrastructură, ci de o viziune coerentă și de capacitatea de a prioritiza investițiile care pot schimba cu adevărat economia. Este una dintre concluziile formulate de Oana Enachi, director în cadrul ADURO, într-un interviu acordat revistei Capital, în care a vorbit despre marile provocări ale infrastructurii românești, despre Spitalul Regional de Urgență Cluj și despre rolul tehnologiei în construcțiile viitorului.
Oana Enachi: România trebuie să treacă de la mii de proiecte mici la câteva sute de investiții strategice
Potrivit directorului ADURO, România are astăzi mii de proiecte aflate în derulare, însă lipsesc investițiile majore care pot genera dezvoltare pe termen lung.
„Infrastructura este coloana vertebrală a oricărei țări care pretinde că este dezvoltată. Din păcate, în România ea rămâne principalul factor de decalaj față de Europa. Un proiect de țară de tipul „România 2050” devine o necesitate pentru economie. Avem peste 20.000 de șantiere deschise, dar ne lipsesc cele 800-1.000 de proiecte mari, cu coeficient de multiplicare real. Infrastructura construită în comunism se apropie de colaps. Dacă nu prioritizăm acum proiecte strategice pe 20 de ani, nu facem decât să bandajăm un trecut care nu mai poate susține viitorul”, a declarat Oana Enachi pentru Capital.
Aceasta consideră că reducerea decalajului față de statele dezvoltate din Uniunea Europeană nu poate fi realizată prin investiții dispersate, ci printr-o strategie coerentă, care să identifice proiectele cu cel mai mare impact economic și social.
Spitalul Regional Cluj, exemplu de infrastructură rezilientă
În interviul acordat Capital, directorul ADURO a oferit și detalii despre Spitalul Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai importante proiecte medicale aflate în dezvoltare în România.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj este un proiect de referință pentru ceea ce numim construcții reziliente. Am proiectat circuite complet izolate și o unitate de pre-triaj modulară, independentă de corpul principal. Acest lucru permite spitalului să funcționeze la capacitate maximă chiar și în timpul unei crize sanitare. Este un spital viu, capabil să se adapteze la tehnologii care încă nu au fost inventate”, a explicat Oana Enachi.
Potrivit acesteia, investiția va contribui la apropierea serviciilor medicale oferite în România de standardele europene și va permite integrarea unor tehnologii moderne încă din faza de proiectare.
„În medicină timpul înseamnă viață”
Un capitol important al discuției a vizat tehnologia și impactul pe care aceasta îl poate avea asupra actului medical.
„Ca în orice domeniu, eficiența înseamnă timp, iar în medicină timpul înseamnă viață. Am inclus un sistem de poștă pneumatică ce presupune implementarea unui sistem automatizat cu 72 de stații care transportă instantaneu probe de sânge și medicamente, eliminând timpii morți și accelerând procesele medicale. De asemenea, heliportul de la etajul 6 are legătură directă printr-un lift «cald» cu Unitatea de Primiri Urgențe și Centrul de Arși. Nu mai pierdem minute prețioase pe holuri sau în lifturi aglomerate”, a afirmat reprezentanta ADURO.
Ea a subliniat că proiectul reprezintă o premieră pentru piața românească și ar putea deveni un model pentru alte investiții majore din următorii ani.
Critici dure la adresa licitațiilor câștigate exclusiv prin prețul cel mai mic
Directorul ADURO a criticat și practica atribuirii contractelor exclusiv pe criteriul prețului minim, despre care spune că generează probleme încă din faza de execuție.
„Există o epidemie de licitații organizate pentru serviciile de inginerie câștigate cu doar 30% din valoarea estimată a proiectului. Este o logică de tip «scump la tărâțe și ieftin la făină», extrem de nocivă. Nu poți realiza un proiect de peste 100 de milioane de euro cu un proiect tehnic de 300.000 de lei. Aceste economii aparente se transformă imediat în blocaje și acte adiționale de creștere a prețului în prima lună de execuție”, a avertizat Oana Enachi.
În opinia sa, experiența reală, capacitatea tehnică și resursa umană calificată ar trebui să conteze mai mult în evaluarea ofertelor decât simplul criteriu al prețului cel mai scăzut.
Inteligența artificială nu poate înlocui expertiza
Referindu-se la dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, directorul ADURO a atras atenția că aceasta trebuie utilizată ca instrument de sprijin, nu ca substitut pentru specialiști.
„Nu putem genera proiecte prin AI fără ca un inginer să meargă la locație, fără studii geotehnice, fără să înțeleagă specificul solului. Algoritmii nu pot ghici ce se află sub pământ. AI-ul trebuie să lucreze pentru inginer, nu să-l înlocuiască pentru a scoate prețul cel mai mic. Inteligența artificială este un instrument extrem de puternic, dar valoarea rezultatelor depinde de cunoștințele și experiența celui care o folosește”, a declarat Oana Enachi.
În concluzie, reprezentanta ADURO consideră că viitorul infrastructurii românești depinde de capacitatea statului de a prioritiza investițiile strategice, de a utiliza inteligent noile tehnologii și de a valorifica expertiza companiilor și specialiștilor români.
Recomandările noastre
