În urmă unor puternice lovituri la cap, sau a altor evenimente traumatice care le-au afectat creierul, anumite persoane s-au trezit dintr-o dată...geniale. Aceştia au dobândit talente pe care nu le aveau până în momentul respectiv, în domenii dintre cele mai diferite. Cum de este posibil aşa ceva? Ce se întâmplă în creierul acestor persoane pentru care un eveniment extrem de neplăcut şi periculos se transformă într-un mare noroc?

În 2002 Jason Padgett a fost victima unui furt, în cadrul căruia a primit o puternică lovitură la cap. Familia credea că va avea probleme după ce îşi va reveni – şi chiar aşa a şi fost; problemele lui Jason însă au fost de cu totul altă natură decât şi-ar fi putut imagina cineva. Tânărul care nu terminase liceul, a început dintr-o dată să deseneze o serie de imagini care s-au dovedit a fi reprezentări de fractali (forme matematice deosebit de complexe). A dobândit talente matematice şi ştiinţifice, pe care nimeni, nici măcar Jason, nu ar fi bănuit că le-ar putea avea vreodată.

Tony Cicoria, un chirurg din New York, a fost lovit de un fulger în 1994; după o perioada de circa o săptămâna în care a avut probleme de memorie şi-a revenit, reluându-şi activitatea în spital. Pasionat de rock, după acest accident Tony Cicoria a început să iubească muzică clasică, fiind obsedat de această; a ajuns – el, care nu studiase muzică – să compună un concert pentru pian (Fantasia: sonata fulgerului, op. 1).

Orlando Serrell a suferit la vârstă de 10 ani, o lovitură foarte puternică la cap cu o minge de baseball; de atunci memoria lui a devenit incredibilă – reuşeşte să îşi amintească tot ce s-a întâmplat în fiecare zi după accident, cu detalii incredibile, inclusiv ce vreme (astăzi Orlando are 44 de ani şi memoria lui devine pe zi ce trece şi mai puternică).

Acestea sunt doar trei dintre exemplele de persoane care au devenit „savanţi” după un eveniment traumatic în cadrul căruia le-a fost afectată activitatea creierului. Adevărul este că nu au fost studiate multe cazuri de acest gen – totuşi, cele câteva care au fost examinate ne demonstrează cum creierul este capabil de activităţi nebănuite, care merită studiate.

Ce anume se întâmplă în creier în urmă unui eveniment traumatic de acest gen?

Oamenii de ştiinţă au văzut că în aceste situaţii scade activitatea din anumite zone ale creierului; pentru a compensa această scădere creierul activează alte regiuni – această activitate având, că efect secundar, naşterea unor capacităţi incredibile. Evenimente de acest gen au loc în special când a fost daunata emisfera stânga a creirului – în acest caz se activează o nouă regiune din emisfera dreapta a creierului care preia parte din activitatea zonei daunate, dând însă naştere unor calităţi „geniale” prin noile legături şi configuraţii care se realizează.

Au fost efectuate studii inclusiv în laborator – evident în această situaţie voluntarii care au participat nu au primit o lovitură în cap, ci cu ajutorul unui curent electric  (tehnică tDCS) le-a fost redusă activitatea emisferei stângi a creierului, ceea ce a dus la stimularea unei activităţi mai intense ale emisferei drepte. Rezultatul s-a văzut: dintre cei 33 voluntari care au participat la un test în cadrul căruia trebuiau să găsească soluţia unei probleme  de matematică dificile în mod normal niciunul nu a reuşit să rezolve testul. În urmă aplicării curentului electric, deci al dezactivării parţiale ale emisferei stângi, 14 au reuşit să rezolve cu succes testul.

Această descoperire ar putea avea aplicaţii extrem de interesante şi importante, pornind de la cei care în urmă diverselor accidente rămân cu o activitate a creierului scăzută.

Urmează că cercetătorii să înţeleagă mai bine cum anume se produce această activare a creierului, şi care sunt procesele implicate. Pentru această vor fi folosite tehnici precum spectroscopia în infraroşu sau aşa-numită PET (Positron Emission Tomography), în cadrul căreia se foloseşte antimateria, pentru a vedea ce se petrece efectiv în creierul celor care dintr-o dată devin „savanţi”.

Poate într-o bună zi vom fi în stare să ne activăm talentele ascunse şi să devenim mari matematicieni sau artişti; creierul ne rezervă încă multe surprize.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro