În urmă cu aproape un secol, în 1917, Tezaurul României lua drumul Moscovei. În cele 41 de vagoane pline cu aur, tablouri, icoane, etc. se găseau şi două lăzi cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare de 7.000.000 lei aur. Splendida diademă confecţionată în 1914 pentru Regina Maria, ce a aparţinut Tezaurului Românesc, se pare că a ajuns în posesia Familiei Regale Britanice şi a fost purtată la un eveniment de către Diana – prinţesa de Walles, se arată în noul documentar despre tezaurul românesc.
"Un veac fără Tezaur"
În 2013, "Un Veac Fără Tezaur", având la bază scenariul scris de Anda Orban şi Dan Necşulea, a fost declarat câştigător la concursul organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei, la secţiunea documentare. "Filmul îşi propune impulsionarea demersului pentru redarea patrimoniului cultural românesc, cât şi celui european, a Tezaurului de la Moscova rămas nereturnat, după cele două restituiri parţiale din 1935 si 1956. Centrul Naţional al Cinematografiei a acordat o subvenţie care acopera 20% din valoarea proiectului. Restul banilor dorim să-i acoperim din coproducţii şi sponsorizări", a declarat producătorul Ada Vertan.
Povestea va fi susţinută de mărturiile a nenumărate personalitaţi: istoricii Ioan Scurtu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tănase, Larry Wats, ale Majestăţii Sale Regele Mihai, Patriarhul Daniel al României, Acad. Razvan Theodorescu, iar din partea Bancii Naţionale: Mugur Isărescu- Guvernator, Cristian Păunescu consilier şi alţi directori implicaţi în gestionarea valorilor de aur.
Abordarea filmului este una nouă: “Cadrul narativ, filonul istoric, personajele implicate, lasă în urmă ipostaza de victimă și arată tot ce înseamnă el din punct de vedere fizic și obiectiv dar și cultural și artistic. Militarea pentru cunoașterea Tezaurului face cunoscută dimensiunea patrimoniului și subliniază faptul că acesta deține valori unice, irepetabile și foarte prețioase ale lumii”, spune Adriana Nedea, Coordonator Comunicare în cadrul proiectului.
O valoare inestimabilă
Patrimoniul care a luat drumul Rusiei era constituit din 30% parte a tezaurului BNR şi 70% surse private.

  • 1738 casete, în valoare de 314.580.456,84 lei aur
  • Obiecte antice din aur luate din Muzeul de Antichităţi, unele cu o vechime de peste 3.500 de ani
    de ani între care: colecţia de monede a Academiei Române, conţinând piese de argint ale Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, monede de aur şi de argint de la principii Transilvaniei, de la Cuza Vodă, de aur, de argint şi de aramă, de la Carol Circa 6.000 piese, monede străine în special polone, ungureşti, sârbeşti şi bulgăreşti de aur şi de argint, 2.500. În total 8.500 piese 
  • Arhive ale Statului şi ale Academiei Române
  • Tablouri de patrimoniu printre care lucrări de Nicolae Grigorescu.
  • Icoane şi obiecte de cult de la mănăstirile din Oltenia, Muntenia si Moldova
    Cărți vechi: “Evangheliarul”, “Sbornicul” și “Psaltirea”, tipărite la Coressi-Braşov in anul 1562, Psaltire cu Ceaslov, Govora, 1638, “Învăţături”, Câmpulung 1642, “Evanghelie”, Braila, 1644, “Catehism calvinesc”, Belgrad, 1656, Vito Pilutio, Catehism, Roma 1677, Îndreptarea legii, Dosoftei, Târgovişte, 1652,  “Psaltire”  si “Liturghie”, Iaşi 1680, “Liturghie greco-arabă”,  Bucureşti, 1702, etc

În anii 1935, 1956 şi 2008 o mică parte dintre aceste bunuri, printre care şi vestita "Cloşcă cu puii de aur", au fost restituite.

Te-ar putea interesa și: