Actualitate
Deutsche Welle: ”Românii sunt singurii aliați loiali ai americanilor, deși cu totul ineficienți”
Horațiun Pepine, de la publicația Deutsche Welle, susține că ”serviciile secrete românești s-au distins, probabil, în ultimile decenii prin crearea unor rețele de clan orientate către propriile interese și că au profitat de privilegiile acordate ca să construiască pentru agenții și familiile lor o viață ca în filmele americane”.
Joi, directorul SRI, Eduard Hellvig, l-a suspendat din funcție pe generalul Florian Coldea. Anterior, președintele Iohannis avusese o convorbire cu generalul suspendat la Palatul Cotroceni.
Ficțiunea literară sau cinematografică sunt testul cel mai bun pentru încrederea publică. Dacă s-au făcut atâtea filme excepționale în genul lor cu agenți CIA (”Homeland” sau ”Berlin Station” printre cele recente), dacă britanicul James Bond (MI5 sau MI6) e arhetipul însuși, dacă francezii au reușit și ei să creeze un serial de televiziune foarte atașant despre agenții DGSE (”Le Bureau des légendes”), ar fi de neimaginat un serial cu agenți SRI sau SIE. De ce ? Pentru că ar suna mai rău decât filmele cu milițieni din seria ”BD la munte și la mare”, care aveau măcar avantajul unor comici de excepție.
Pur și simplu aceste stabilimente n-au reușit să intre în conștiința publică ca instituții ale patriotismului, ca stâlpi ai națiunii, ca modele de loialitate și sacrificiu. Agentul secret ca personaj de ficțiune apare întotdeauna, indiferent de carențele sale personale, ca ultima resursă într-o luptă cu dușmanii națiunii. Nu ignorăm nici faptul că eroii serviciilor secrete provin cu precădere din fostele puteri coloniale și că, într-o anumită privință, cultul care li se dedică se găsește în strânsă legătură cu dominația mondială. Totuși nici măcar eroi de talie regională ca în filmele israeliene nu poți imagina în legătură cu agenții secreți români, despre care aflăm, când și când, că se ocupă mai mult cu prosperitatea lor personală.
Este interesant portretul care i se face șefei biroului SIE de la Berlin de către scenaristul serialului ”Berlin station”. E un portret favorabil, dar într-un sens relativ. Serialul a fost creat în ambianța dezvălurilor lui Eduard Snowden care au provocat o mare răceală în relațiile americano-germane. Întreaga intrigă se țese în jurul expulzării șefului ”stației” CIA de la Berlin care trimite la un eveniment petrecut în realitate. Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial agenții celor două servicii încetau să mai aibă încredere unii în alții. Or, în acest context epic în care germanii se uită cu suspiciune la americani și invers, românii sunt singurii aliați loiali ai americanilor, deși cu totul ineficienți. ”Altele sunt problemele noastre” spune la un moment șefa biroului SIE de la Berlin, căutând să explice de ce nu are mijloace să vină în ajutorul colegului său de la CIA. Cu alte cuvinte serviciul românesc pare prăbușit în probleme mărunte care nu au nicio relevanță globală. Până și mafia traficanților de prostituate pare mai bine conectată la ”istoria mare” decât serviciile românești, care afișează în schimb un ferm pro-occidentalism, ceea ce le permite să se ocupe mai bine de interesele proprii. Aceasta e percepția care transpare din ficțiunea cinematografică și care nu poate fi cu totul desprinsă de situația reală. O indicație de veridicitate este însăși precizia cu care sunt descrise fluctuațiile de simpatie dintre serviciile occidentale, dar și reticența strecurată între Mossad și CIA în timpul administrației Obama.
Citiți continuarea pe Deutsche Welle
Recomandările noastre
