În 1936 a fost ales membru al C.C. al P.C.R., devenind liderul facţiunii din închisori a partidului (termenul face distincţia dintre comuniştii încarceraţi în ţară şi cei aflaţi în exil în Uniunea Sovietică – „facţiunea moscovită”).

În arhiva CC al PCR am descoperit scrisoarea pe care cel care își luase supranumele de Dej i-o adresa unui comerciant din Ploiești, în septembrie 1938 din închisoarea Doftana, pe care îl invita să-l viziteze la locul de detenție pentru a negocia prețul.

În timpul războiului şi al dictaturii militare a generalului Ion Antonescu a fost transferat în lagărul de la TârguJiu, unde va împărţi aceeaşi celulă cu Nicolae Ceauşescu şi va deveni mentorul politic al lui.

În august 1944 a evadat din închisoare.

De numele lui se leagă principalele evenimente politice care au transformat România în Republica Populară Română, înlocuind regimul democratic cu unul totalitar şi marcând profund istoria naţională. Gheorhe Gheorghiu-Dej se identifica cu partidul pe care îl conducea şi era cel mai mare beneficiar al propulsării acestuia de către U.R.S.S. la conducerea societăţii româneşti.

Urmând modelul stalinist, Gheorghiu-Dej, ghidat de Uniunea Sovietică, a transformat Partidul Comunist Român dintr-un partid aflat la periferia vieţii politice româneşti, în ilegalitate, în principala forţă politică din stat, devenită ulterior partidul unic din România, în urma abdicării regelui Mihai şi a distrugerii sistemului pluripartit.

El a coordonat comunizarea României prin teroare şi manipulare, conform directivelor sovietice, urmate obedient de către conducerea P.C.R.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric