Detalii incredibile despre viața permierului ales de PSD, Sevil Shhaideh. Unchiul său Kemal H. Karpat a fost consutantul celor mai puternici oameni ai lumii: președinții Statelor Unite ale Americii.

Potrivit radutudor.ro, mama Sevilei Shhadeh este nepoata lui Kemal H. Karpat, care va împlini 90 de ani în luna februarie a anului viitor. El se află de peste 72 de ani trăiește în străinătate.

 

„Cum este vremea la Constanţa? Mi-este foarte dor de Dobrogea. Dor de Babadag, dor de nordul Dobrogei, acolo unde am crescut. Chiar ieri am scris un pasaj despre locurile mele natale. M-am născut într-un sătuc de lângă Babadag, Armutlia sau Armutlu se cheamă. Pe turceşte înseamnă ”locul cu pere”. Dacă închid ochii, îl văd aievea“, mărturiseşte istoricul de talie mondială Kemal H. Karpat, consultantul pe probleme de Orient al administrației de la Washington în mandatul a doi Președinți.

 

Kemal Karpat s-a născut pe 15 februarie 1925 într-un sat dobrogean, cu numele de familie Omar, și-a terminat cursurile seminarului Musulman din Medgidia. În 1942, Kemal pleacă la Istanbul pentru a studia dreptul.

 

În 1946 ia o decizie radicală, doar cu un an înainte de absolvire. Îți schimbă numele de familie în Karpat.

 

„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar.

 

După sfârșitul celui de-al doilea război moldial, Kemal Karpat își începe cariera de profesor și în 1959 își lansa prima carte, numită ”Istoria democrației în Turcia”.

 

„Eu am fost întâi cunoscut în America. Cartea analiza trecerea Turciei la democraţie, era un studiu amănunţit al vieţii politice şi o critică a sistemului de guvernare. S-a spus că este prima carte care descifrează enigma politicii interne turceşti. Că aşa era socotită – o enigmă. Acea bombă m-a lansat. Am fost pus pe lista neagră. Din fericire, eram deja profesor universitar în America, aveam o poziţie solidă, nu mă puteau atinge decât când eram în Turcia.

 

La începutul anilor '80, cu o cariră academică în spate și numeroase cărți publicate, Kemal Karpat a fost invitat de administrația SUA să facă parte din echipa de specialiști care să acorde consultanță președintelui Jimmy Carter.

 

„În anul 1980 am fost chemat, împreună cu mai mulţi specialişti, la Casa Albă. Cu un an înainte, izbucnise revoluţia din Iran, în care şahul Mohammad Reza Pahlavi, care era mare prieten al Americii, fusese forţat să abdice, iar ayatollahul Ruhollah Khomeini trecuse la putere. Între timp, se iviseră alte mişcări din Orientul Apropiat şi am fost întrebat de ce se nasc aceste mişcări, care este cauza lor“, îşi aminteşte profesorul Kemal Karpat.

 

În cartea sa biografică ”Râul care străpunge muntele”, unchiul Sevilei Shhaideh povestește cele întâmplate la Casa Albă.

„Erau acolo 14 specialişti, pe care îi cunoşteam. Carter, cel mai puternic preşedinte al lumii, preşedintele Americii, a intrat în cameră şi ne-a spus următoarele: Noi nu ştim ce se întâmplă în lumea islamică şi în mod special în Iran. Nu prea putem înţelege. Dar noi vrem să întâmpinăm aceste schimbări cu stăpânire de sine. Nu vrem să ne certăm cu lumea islamică, nu avem astfel de intenţii, vrem doar să înţelegem, de aceea v-am invitat.

Am stat acolo şi am vorbit, fiecare a spus câte ceva. Când mi-a venit mie rândul, am spus următoarele: «După cel de-Al Doilea Război Mondial, centrul Orientului Mijlociu a fost lumea arabă. Astăzi acest aspect se schimbă, aşa cum a fost în trecut, turcii şi persanii vor deveni principalii vectori ai istoriei islamului. Timp de 1.000 de ani, ei au condus această istorie. În ultimii o mie de ani, în primul rând turcii şi apoi persanii au fost cei care au dat direcţie istoriei Islamului; acum, lucrurile reintră în normal». Bineînţeles că aceste idei ale mele nu au fost pe placul colegilor mei arabi care erau invitaţi la aceeaşi şedinţă“, relatează profesorul Karpat.

Mai multe puteți citi pe radutudor.ro