Grefierii își suspendă protestele. Instanțele și parchetele revin la program normal din 10 iunie
- Iulia Moise
- 9 iunie 2026, 14:27
Tribunalul București Sursa foto: Arhiva EVZ
Activitatea instanțelor și parchetelor din România va reveni la normal începând de miercuri, 10 iunie 2026, după ce Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ Dicasterial) a decis suspendarea temporară a protestelor declanșate împotriva proiectului noii legi a salarizării unitare.
Decizia a fost adoptată marți, 9 iunie, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a sindicatului și vine în contextul amânării consultărilor programate cu Ministerul Muncii privind familia ocupațională „Justiție”.
Astfel, programul de lucru cu publicul și activitatea instanțelor și parchetelor vor reveni la normal după mai multe zile în care au fost afectate de protestele personalului auxiliar de specialitate.
Suspendarea protestelor, determinată de amânarea consultărilor
Potrivit hotărârii adoptate în unanimitate de membrii sindicatului, suspendarea formelor de protest este legată de imposibilitatea continuării calendarului de consultări stabilit inițial pentru discutarea proiectului noii legi a salarizării.
Reprezentanții SNGJ Dicasterial susțin că întâlnirile programate pentru 8 și 9 iunie cu federațiile și organizațiile sindicale reprezentative din sistemul judiciar nu au mai avut loc. Ministerul Muncii a anunțat amânarea acestora, fără a comunica o nouă dată pentru reluarea dialogului.
În aceste condiții, sindicatul a decis suspendarea protestelor și revenirea la programul obișnuit de activitate în instanțe și parchete.
Sindicatul pregătește pașii pentru declanșarea unei greve
Deși protestele sunt suspendate temporar, organizația sindicală precizează că revendicările rămân în vigoare.
Prin aceeași hotărâre, conducerea Federației PUBLISIND, la care este afiliat SNGJ Dicasterial, a fost mandatată să înceapă în regim de urgență procedurile interne necesare organizării unei greve împotriva politicilor economice și sociale promovate de stat.
Sindicaliștii consideră că actualul context politic afectează posibilitatea finalizării negocierilor privind noua lege a salarizării. Potrivit acestora, în lipsa unui Guvern cu puteri depline și a unui program de guvernare aprobat de Parlament, nu pot fi asumate angajamente juridice clare și definitive pentru sistemul judiciar.
Nemulțumiri privind noua lege a salarizării
Conflictul a început după publicarea proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Ministerul Muncii a lansat documentul în dezbatere publică pe 25 mai, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de implementare.
Proiectul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, o valoare de referință de 4.100 de lei începând cu anul 2027 și o structură bazată pe 12 grade salariale.

Salariu. Sursa foto: Dreamstime.com
Reprezentanții grefierilor susțin că forma actuală a proiectului nu reflectă complexitatea activității desfășurate în instanțe și parchete, nivelul de responsabilitate al personalului auxiliar de specialitate și regimul incompatibilităților profesionale.
Liderii sindicali au avertizat că aplicarea noii grile ar putea genera pierderi salariale de aproximativ 1.500 de lei pentru unii grefieri.
Activitatea instanțelor a fost afectată de proteste
În ultimele zile, protestele au avut efecte directe asupra activității din sistemul judiciar.
În baza unei hotărâri adoptate pe 3 iunie, grefierii au limitat activitatea între orele 08:00 și 12:00 și au asigurat doar lucrările considerate urgente. În unele situații, personalul auxiliar a refuzat participarea la ședințele de judecată, iar activitatea instanțelor s-a concentrat în principal pe cauzele privind măsurile preventive și alte proceduri urgente.
Reluarea programului normal este așteptată să elimine întârzierile și restricțiile generate de proteste.
Noua lege a salarizării rămâne una dintre marile provocări
Reforma salarizării unitare reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în lucru la nivel guvernamental, având impact asupra întregului sector public și fiind inclusă printre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Consultările privind noua lege au generat reacții și nemulțumiri în mai multe domenii, inclusiv în sănătate, educație și justiție. În contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv, continuarea dialogului cu sindicatele va reprezenta una dintre principalele provocări ale viitorului Guvern.