Gabriel Biriș, în podcastul lui Dan Andronic. sursa: captura video
Din cuprinsul articolului
Deficit bugetar uriaș anunțat de premierul Bolojan și anul acesta. Anul trecut a fost de aproximativ 9% din PIB, dar problema reală este cum s-a ajuns acolo. A explicat, ieri, 16 septembrie, avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș în dialogul cu jurnalistul Dan Andronic, în podcastul „Contrapunct” (EVZ). Discuția a plecat de la opinia lui Dan Andronic: România traversează o criză bugetară transformată deja în criză economică. Totul pe fondul unor decizii politice incoerente, promisiuni încălcate și estimări de venituri nerealiste. Un vis urât.
Gabriel Biriș insistă că raportarea exclusiv la PIB „ascunde” anvergura găurii bugetare. Doar circa 30% din PIB ajunge efectiv la buget, veniturile fiscale fiind de aproximativ 28% plus alte venituri. „Pentru fiecare 3 lei încasați, am cheltuit 4”, rezumă el, explicând că diferența a fost acoperită din împrumuturi tot mai scumpe. Adică cu dobânzi tot mai mari. Astfel s-a ajuns la o notă de plată a dobânzilor „la nivel de țări în default”, chiar dacă România n-a primit un downgrade de rating. “Mult mai rău ar fi fost să nu ne mai putem împrumuta”, a explicat Gabriel Biriș.
Deficit mare, încredere a investitorilor mică
Un alt mecanism care erodează încrederea investitorilor, susține Biriș, este „neseriozitatea” politicilor fiscale. Astfel, după semnarea PNRR (n.r. 2022), în loc de reducerea graduală a scutirilor, măsuă asumată ca reformă, Guvernul a introdus noi excepții. A creat facilități pentru circa o jumătate de milion de angajați din agricultură și industria alimentară, apoi a decis scăderea impozitării pe câștigurile de capital „de la 10% la 1%/3%”.
„Am creat contribuabili speciali”, spune Biriș, „cetățeni de rangul 1” care plătesc mult mai puțin decât alții ce suportă până la 43% din venit. Inițial, venitul net al oamenilor a crescut. Apoi presiunea s-a mutat pe companii ca „să păstreze netul”, lovind producția. „It’s the economy, stupid: dacă nu produci, nu ai”, punctează el, preluând afirmația din titlul podcastului.
La deteriorarea bugetului a contribuit supraestimarea încasărilor
„Găurile” anunțate ulterior n-au fost crize reale, ci venituri umflate pe hârtie pentru a justifica cheltuieli, care apoi nu s-au realizat. Această practică ar fi continuat în 2023, când, spune Biriș, promisiunea publică a premierului că „pentru fiecare leu în taxe se taie un leu din cheltuieli” nu s-a materializat. Biriș: „ Un leul din taxe s-a luat, dar de la buget s-au cheltuit 2–3 în plus. Deficitul a urcat la cer”.
Pe lângă deficitul bugetar, România are și un deficit comercial major („deficite gemene”), semn că „mâncăm mai mult decât ne permitem și încă din import, fără să consumăm ce producem”.
Concluzia lui Biriș din podcastul Contrapunct: nu instrumentele lipsesc, ci disciplina și coerența politică. Fără decizii ferme și respectarea reformelor asumate, “gaura” nu se închide, iar criza riscă să se adâncească dincolo de buget, în economia reală.
@evz.ro1992Politicienii noștri: Sunt proști sau sunt ticăloși? O întrebare clasică, pusă de Dinu Patriciu, readusă în discuție. Răspunsul este la fel de tăios: "Când poți explica ceva prin prostie, nu căuta mai departe". O concluzie amară despre competența clasei politice. politica prostie romania intrebare gandire dezbatere societate coruptie fypシ viral
