După cum deja se știe, Curtea Constituțională a României a fost sesizată de președintele Nicușor Dan cu privire la neconstituționalitatea „Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului”. Nu știu cine este autorul textului Sesizării, dar îl consider un jurist strălucit. Sesizarea abundă în semnalarea unor defecte majore, care ar face ca legea să nu poată sancționa faptele incriminate decât cu încălcarea unor principii fundamentale de drept. Cu toate astea, CCR a respins în unanimitate Sesizarea.
Sesizarea pusă pe masa judecătorilor CCR de președintele Nicușor Dan, sub semnul necesității constituționale de claritate și previzibilitate a modificărilor, atrage în numeroase rânduri atenția asupra unor defecte majore. Voi trece în revistă doar câteva, plecând de la textul oficial.
Lipsa de claritate a noțiunii de legionar și chiar a noțiunii de fascist. Este sesizat faptul că o modificare importantă este extinderea sferei organizațiilor interzise la cele cu caracter legionar, pe lângă organizațiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, care erau interzise deja în mod expres prin legile în vigoare.
Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul legilor aflate în vigoare. Ele definesc numai noțiunea de Mișcare Legionară, însă nu lămuresc raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma „organizații cu caracter legionar”.
De asemenea, noțiunea nu poate fi înțeleasă nici prin raportare la semnificația curentă a acesteia din limba română, interpretare la care ne obligă expres normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, ediția din 2009, adjectivul legionar înseamnă referitor la legionari, iar substantivul legionar este definit ca fiind un membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier, conform celui de-al doilea sens menționat în dicționar.
Rezultă de aici că o organizație cu caracter legionar ar fi o organizație privitoare la mișcarea social-politică de extrema dreaptă reprezentată de partidul Garda de Fier. O asemenea definiție este inexactă, deoarece nu se înțelege conexiunea pe care legiuitorul intenționează să o realizeze între o organizație (partid sau mișcare politică, asociație sau fundație, societate comercială, alte asemenea persoane juridice) și asocierea ei cu Garda de Fier. Cu alte cuvinte, este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizației, scopurile și obiectivele statutare ale acesteia, concepțiile membrilor săi sau acțiunile concrete pe care organizația le întreprinde în activitatea sa curentă.
Aceeași confuzie semantică există și în legătură cu noțiunea de materiale legionare, a căror distribuire și punere la dispoziția publicului constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Astfel, absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil.
Foarte important, Sesizarea arată prin comparație că legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise. În Franța, potrivit art. R645-1 din Codul penal, se pedepsește purtarea/expunerea în public de uniforme, insigne sau embleme care pot aminti de acelea purtate sau afișate fie de membrii unei organizații declarate criminale în temeiul art. 9 din Statutul Tribunalului Militar Internațional, anexat la Acordul de la Londra din 8 august 1945, fie de persoanele condamnate de către o instanță franceză sau internațională pentru una sau mai multe crime împotriva umanității. Această prevedere legală franceză de o impecabilă precizie și claritate este o veritabilă cheie de boltă a înțelegerii valorii juridice a observațiilor din Sesizare.
În Italia, legea pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani fapta persoanei care participă sau sprijină activitățile realizate de orice formă de organizație, asociație, mișcare sau grup al cărui scop este de a incita la discriminare/violență pe motive rasiale, etnice, naționale, religioase.
În Germania, se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani sau cu amendă persoana care diseminează, pe teritoriul Republicii Federale Germania, simboluri ale unui partid declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională Federală sau asocieri care au fost interzise definitiv ca urmare a faptului că sunt îndreptate împotriva ordinii constituționale sau ideii de înțelegere a popoarelor.
Al doilea punct slab sesizat este constituit de lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.
După cum este indicat anterior, legile în vigoare incriminează distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice modalitate, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. În legislația în vigoare, noțiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care face parte din elementul constitutiv al infracțiunii reproduse anterior, are în vedere imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, documente, materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, Definiția lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești).
Mă opresc aici cu enumerarea defectelor fundamentale evidențiate de Sesizare. Cine dorește, poate găsi textul integral al Sesizării pe site-ul presidency.ro. Important de reținut este că legislația actuală în materie este una care prin lipsa de claritate lasă loc unui arbitrariu care poate oscila lejer de la „nevinovat” până la „vinovat”, iar modificările propuse și sesizate CCR nu fac altceva să conserve integral acest arbitrariu. Dau un singur exemplu edificator cu privire la ineficiența legislației actuale în materie, pentru a arăta cât de inexplicabilă este decizia CCR.
În anul 2022, procurorii Parchetului General au deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu. Era suspect de a fi încălcat acea prevedere legală care incriminează „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.” Pedeapsa prevăzută este cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Era vorba despre o serie de declarații publice, în care își exprima admirația pentru „eroismul” de care au dat dovadă „martirii”, șeful Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu și șeful statului din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, mareșalul Ion Antonescu.
Câteva luni mai târziu, aceiași procurori au închis dosarul. Motivele care au stat la baza deciziei procurorilor Parchetului General, sunt de aceeași natură cu cele din Sesizarea tocmai respinsă de CCR: „Legislația în vigoare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni și nu poate fi trasă la răspundere penală o persoană care face simple referințe generale la personaje istorice, care nu au fost condamnate de o instanță din România pentru genocid și crime de război. Dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală.”
Drept urmare, în data de 2 iunie 2022, procurorii Parchetului General au dispus clasarea cauzei sub motivul că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Adică, s-a întâmplat exact cum arată cu lux de argumente Sesizarea.
În concluzie, am toate motivele să cred ceva greu de crezut: decizia CCR de respingere a Sesizării formulate de președintele Nicușor Dan este una care încurajează de fapt organizațiile, simbolurile și fapte cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și antisemitismul în general.
