CCR a stabilit, în motivarea deciziei prin care a dat undă verde legii prin care Legislativul şi-a arogat competenţa de a stabili data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie îşi va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ,

CCR: ”Alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor” / HG prin care a fost stabilită data alegerilor pentru 6 decembrie își încetează efectele după intrarea în vigoare a legii prin care Parlamentul și-a arogat competența de a stabili ziua scrutinului

Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, în motivarea deciziei prin care a dat undă verde legii prin care Legislativul și-a arogat competența de a stabili data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Mai mult, CCR precizează că ”alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”. Judecătorul Daniel Morar a făcut opinie separată la decizia CCR.

Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie

Legea declarată constituțională de CCR nu este încă în vigoare, ea nefiind încă promulgată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului are la dispoziție zece zile să decidă dacă o promulgă sau o trimite Parlamentului la reexaminare.

Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

Principalele puncte din motivarea deciziei CCR:

Totuşi, având în vedere succesiunea derulării procedurilor constituţionale [termen de depunere a legii pentru exercitarea dreptului la sesizare a Curţii Constituţionale/ termen de promulgare şi sesizarea la limita termenului a Curţii Constituţionale/ procedura în faţa Curţii Constituţionale etc.], dacă intrarea în vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient înainte de momentul la care Guvernul este ţinut potrivit legii-cadru să emită hotărârea de stabilire a datei alegerilor, această hotărâre emisă fiind îşi încetează de drept efectele de la momentul intrării în vigoare legii care îi retrage, temporar [în privinţa alegerilor organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016], competenţa de a stabili data alegerilor. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate

Cu privire la competenţa Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constată că aceasta este de nivel legal şi poate fi oricând eliminată prin lege sau, astfel cum s-a întâmplat în cazul de faţă, să se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege. Nu este o cerinţă constituţională ca Guvernul să fie cel care stabileşte data alegerilor, ci doar o opţiune politică a Parlamentului.

Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

Decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” respingerea sesizării și 4 voturi ”împotrivă”.

Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga și Mona Pivniceru, iar împotriva respingerii s-au pronunțat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache și Daniel Morar.

Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabilește Parlamentul, și nu guvernul așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR și a fost adoptată în aceeași zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, informează g4media.