Judecătorii CCR au luat în dezbatere două sesizări care pot decide soarta alegerilor parlamentare

Judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au tranșat, marți, disputa între parlamentari, pe de o parte, și Guvern și Parlament de cealaltă parte, privitoare la alegerile parlamentare.

Curtea Constituţională a României a respins, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. CCR a decis că Legea privind alegerile parlamentare este constituţională.

Mai exact, la CCR au fost depuse sesizările președintelui Klaus Iohannis și a Guvernului la legea prin care Parlamentul stabilește dată alegerilor parlamentare și nu Executivul.

Deciziile privind aceste obiecții au fost amânate de CCR în mai multe rânduri. Alegerile legislative ar putea avea loc în acest an pe 6 decembrie.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, pe 17 august, în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, că urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, legea care prevede că dată alegerilor este stabilită de Parlament, nu de Guvern.

Conform legislației în vigoare, Guvernul este cel care stabilește data alegerilor, iar aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului privind dată alegerilor.

Însă, pe 27 iulie, Senatul a adoptat că prim for sesizat, proiectul de lege care prevede că dată alegerilor parlamentare să fie stabilită de Legislativ și nu de către Guvern. În aceeași zi, Camera Deputaților a adoptat inițiativa legislativă, că for decizional.

Legea aprobată în Parlament a fost atacată la CCR, simultan cu șeful statului, de Guvern.

Premierul Ludovic Orban afirma, pe 28 iulie, încă de la adoptarea legii, că parlamentarii se află în conflict de interese, în condițiile în care își pot prelungi cât mai mult posibil mandatul și anunță că specialiștii analizează temeiuri de atacare la Curtea Constituțională.

Președintele Iohannis susține, în obiecția depusă la CCR, că, „prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale”.

„În situația în care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectivă lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituționale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului și intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”, se mai arată în sesizarea depusă de Klaus Iohannis.

De asemenea, se mai arată în precizarea înaintată CCR de șeful statului, „stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigura respectarea normelor constituționale prin punerea în executare a dispozițiilor legale (ce reprezintă, în esență, o transpunere a celor constituționale)”.