Statul are de recuperat de la Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, 8,4 milioane de lei. Hotărârea a fost luată de judecătorii care l-au condamnat pe fostul director la 4 ani și jumătate de închisoare, plus plata daunelor. Pe 17 iulie 2015, Necolaiciuc a fost eliberat de Tribunalul București după ce, în toamna anului trecut, a fost condamnat la închisoare. Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

Sărac lipit

Cert este că Necolaiciuc a ieșit din arest cu 500 de zile mai devreme și nu a plătit, până în acest moment, niciun leu din prejudiciul stabilit de instanță.


FOTO: Fostul director acuzat de fraude uriașe nu riscă să rămână fără avere



„Evenimentul zilei” a întrebat la ANAF cât a recuperat de la fostul director. Din răspunsul Fiscului rezultă că în acest moment inspectorii încearcă să-i vândă acțiunile deținute de acesta la o societate comercială. În urma verificărilor nu au găsit niciun ban în conturile fostului director și s-a constatat că nu are niciun bun pe numele său. „Referitor la Necolaiciuc Mihai, vă comunicăm că organele fiscale competente au declanșat procedurile de executare silită, acestea concretizându- se în sechestrul instituit asupra părților sociale deținute de Necolaiciuc Mihai la o societate comercială, bunuri mobile aflate în faza evaluării de către evaluatorul autorizat, în vederea valorificării. Din verificările efectuate de organele de executare silită a rezultat că Necolaiciuc Mihai nu deține bunuri imobile urmăribile și nici disponibilități bancare”, se arată în răspunsul ANAF.

Averea „Țarului CFR”, o enigmă pentru autorități

Presa a relatat că fostul director general al CFR a vândut o vilă impunătoare în 2005, cu puțin timp înainte de a pleca din țară. Imobilul, situat în localitatea Pojorâta din Suceava, a fost cumpărat de cel mai bun prieten al „Țarului” de la CFR, șeful Camerei de Comerț și Industrie Iași.

În 2005, fostul director general al CFR a fugit din România. A fost prins în Statele Unite ale Americii și reținut timp de mai multe luni, după care a fost trimis în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.

La momentul reținerii în SUA, în 2011, procurorul american a susținut în sala de judecată că acesta a cumpărat trei apartamente în Florida, contra sumei de 1 milion de dolari, într-un complex imobiliar de lux. În replică, avocatul lui Necolaiciuc a arătat că sumele invocate de acuzator sunt exagerate și că Necolaiciuc a plătit 250.000 de dolari în bani gheaţă pentru două apartamente și alţi 125.000 de dolari pentru un al treilea, toate fiind ipotecate. Ulterior, din cauza crizei, valoarea acestora ar fi scăzut.

„Cârpaciul”-milionar, dar fără proprietăți

Tehnica de a înstrăina bunurile pe numele unor cunoștințe sau rude nu este nouă. A aplicat-o și șeful clanului Cârpaci din Timișoara, Ionel Sandner, care este căutat degeaba de ANAF. Are pe numele lui o singură casă. Ionelaș Cârpaci, capul celui mai bogat clan de rromi din țara noastră, a intrat în vizorul Fiscului. ANAF a anunțat săptămâna aceasta numărul persoanelor vizate de controalele menite să investigheze averile nejustificate, iar în județul Timiș este vorba de 8 persoane. Una din acesta e Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, după cum și-a schimbat numele baștanul, în căutarea unui „pedigree” corect și curat.


FOTO: Ionelaș Cârpaci nu se deranjează să răspundă la telefonul personal. Are un angajat care vorbește în numele lui



Are servitor care răspunde la telefon

Sandner/Cârpaci locuiește într-o vilă cu turnuri, placată cu marmură, pe malul Begăi, pe strada Brașov. Deține o adevărată flotă de mașini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 și Q5) și un Mercedes, toate înmatriculate în Germania. Ca un boier, nu răspunde niciodată direct la telefon, ci are un servitor care o face pentru el și comunică interlocutorului dacă „șeful” e disponibil sau nu.

Sandner deține o singură proprietate înregistrată pe numele său, unde are și adresa de domiciliu. E curios ce va mai descoperi ANAF și, mai ales, ce măsuri se vor impune, având în vedere că rromul din Timișoara este, de departe, cel mai bogat din țară.

Avere din cerșetorie

Împreună cu concubina sa, Mirela Stanca, Ionel Sandner are o avere estimată la peste 13 milioane de euro. În cea mai mare parte este vorba de proprietăţi imobilare – zeci de vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spaţii. Majoritatea imobilelor se găsesc în centrul vechi și au fost obținute fraudulos. De altfel, el este cercetat penal pentru fals și uz de fals.

Cârpaci/Sandner a inventat ceea ce unii numesc „reţeta ţigănească”, manevră pe care, ulterior, și-au asumato toți rromii. Cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil, muta acolo o familie săracă, care avea „temă” să le facă vecinilor viață de coșmar. După luni de zile în care erau inundați constant și își găseau ușile unse cu fecale, după zeci de nopți nedormite în urma petrecerilor țigănești, vecinii își vindeau locuințele, sub prețul pieței, numai să scape.

Banii i-a făcut Cârpaci, conform unor surse judiciare, „prin tranzacții imobiliare ilicite și conducând rețele de cerșetorie în Vest, imediat după Revoluție”.

Averea din cimitir: 10 palate funerare și un monument gotic

Cuplul Cârpaci/Sandner-Stanca are apartamente în vile și case vechi în Timișoara, terenuri în jurul orașului de pe Bega, 10 palate funerare, placate cu marmură adusă special din Italia, cu turnuleţe și termopane, canapele, fotolii și televizoare LCD în incintă. Tot ei au cumpărat și un cavou gotic, monument de arhitectură, într-un cimitir timișorean. Unele imobile sunt monumente istorice. Un exemplu este clădirea în care funcționează Institutul Francez, pentru care Cârpaci/Sandner a falsificat semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali.

Deși Ionel Sandner este unul dintre „artizanii mafiei imobiliare”, care a acționat ani la rând în orașul de pe Bega, el are pe numele său doar vila de pe strada Brașov. Toate proprietățile, zeci la număr, sunt trecute pe numele soției. De asemenea, toate tranzacțiile imobiliare le-a făcut soția sa, în nume personal. Pe numele lui Ionelaș Cârpaci, fostul nume al baștanului putred de bogat, nu apare nimic în evidențele Fiscului, în timp ce pe noul nume, Ionel Sandner, sunt notate două amenzi neplătite, de 270 și, respectiv, 100 de lei.


Deși este cel mai bogat rrom din țară, Cârpaci figurează în evidențele Fiscului doar cu două amenzi neplătite


Cazuri similare

● Printr-o decizie din decembrie 2002 a instanței supreme, rămasă definitivă doi ani mai târziu, Gabriel Bivolaru a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune. Prin aceeași decizie, Bivolaru și zece societăți controlate de el au fost obligați la plata a 70 de milioane de dolari la cursul leu-dolar din 2004. La șase ani de la această hotărâre, banca a recuperat de la afacerist doar 6,4 milioane de dolari.

● Un alt exemplu de nerecuperare a pagubelor în urma unor condamnări este cel al impresarului de fotbal Ioan Becali. În urma condamnării pentru evaziune fiscală, acesta a fost obligat să plătească 17 milioane de lei. Când a fost declanșată executarea silită, instituțiile statului au transmis Fiscului că „persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile și imobile”.


FOTO: Ioan Becalia avut grijă ca, înainte de condamnarea din dosarul Transferurilor frauduloase, să-și înstrăineze toată averea FOTO: RĂZVAN  VĂLCĂNEANȚU



● Un caz scandalos a fost semnalat de inspectorii ANAF. Tribunalul Tulcea l-a condamnat, în 2014, pe un anume Nicolae Stănescu, la patru ani de închisoare și la plata sumei de 109 milioane de lei, după ce a fost găsit vinovat de evaziune fiscală. Deoarece Stănescu nu avea nicio proprietate pe numele său, statul încasează prin poprire o treime din pensia acestuia de 245 de lei, adică 81 de lei în fiecare lună.

Agenția „fantomă” din curtea Guvernului

Aceste anomalii care văduvesc bugetul statului cu sute de milioane de euro anual (bani care nu pot fi recuperați) ar putea fi stopate odată cu înființarea unei Agenții specializate în recuperarea prejudiciilor dictate de instanțele de judecată. „Am propus înființarea agenției în cadrul ministerului, pentru că aici funcționează deja un oficiu care se referă la procedurile internaționale în materia sechestrării bunurilor. Va trebui să existe o foarte bună colaborare între instituții, de aici înainte. Oficiul va fi integrat, structurat”, declara în martie 2015 ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Promisiuni neonorate

Două luni mai târziu, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici (foto), susținea că Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie. „Cel târziu săptămâna viitoare, în Guvern să se adopte proiectul de lege, astfel încât în prima sesiune a Parlamentului să fie aprobată, ca de la 1 iulie să înceapă să funcționeze”, arăta ministrul Eugen Teodorovici.


FOTO: Eugen Teodorovici



În ciuda acestor promisiuni, nici până astăzi Guvernul nu a adoptat proiectul de lege mult așteptat. Agenția ar trebui să se ocupe exclusiv de executarea conturilor bancare, a vilelor și a mașinilor.

În 2013, procurorii au pus sechestre pe conturi, terenuri, clădiri și mașini în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, dar efectiv în contul statului au intrat mai puțin de 8 milioane de euro.

Te-ar putea interesa și: