De ce se tem, de fapt, ONG-urile de procesul de transparentizare. Mirel Curea: ONG-uri care să militeze pentru creșterea IQ-ului încă nu au apărut

De ce se tem, de fapt, ONG-urile de procesul de transparentizare. Mirel Curea: ONG-uri care să militeze pentru creșterea IQ-ului încă nu au apărutMirel Curea. Sursa foto: Arhiva EvZ

Organizațiile non-guvernamentale nu ar avea motive să se teamă de eventuale măsuri de control fiscal, ori de retragerea unor donatori în condițiile în care raportările financiare sunt deja realizate și accesibile autorităților, susține jurnalistul Mirel Curea într-o postare pe Facebook. Acesta pune sub semnul întrebării argumentele lui Carmen Uscatu, cofondatoare a organizației Dăruiește Viață, care nu este de acord cu tranparentizarea ONG-urilor, 

Mirel Curea: ONG-uri care să militeze pentru creșterea IQ-ului încă nu au apărut

Mirel Curea introduce tema într-un registru ironic, sugerând că reacțiile sunt exagerate în raport cu mecanismele deja existente de control.

„ONG-uri care să militeze pentru creșterea IQ-ului încă nu au apărut. Carmen Uscatu, partenera Oanei Gheorghiu de la Dăruiește Viață intervine în scandalul transparentizării ONG-urilor: „Miza nu este controlul fiscal, ci atacul la viața privată”. Cine vrea să se distreze cu tot textul doamnei, să-l caute. Eu am reținut două chestiuni din spusele doamnei Uscatu”, a scris Mirel Curea.

Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu

Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Sursă foto: Facebook

Prima afirmație invocată: transparență totală și audit permanent

Jurnalistul reia apoi unul dintre punctele centrale ale declarațiilor lui Carmen Uscatu, referitoare la raportările financiare ale ONG-urilor.

„Prima: „Raportăm deja absolut totul către instituțiile statului. Fiecare leu primit și fiecare leu cheltuit este înregistrat, trece prin audituri financiare stricte și independente, iar ANAF-ul are acces în timp real la toate aceste date.””

În continuarea argumentației, Mirel Curea citează o a doua idee atribuită lui Carmen Uscatu, care vizează comportamentul posibil al donatorilor și al companiilor. Este invocată teama acestora de eventuale controale fiscale considerate direcționate sau abuzive. Jurnalistul folosește această afirmație pentru a introduce o întrebare legată de coerența logică a scenariului descris.

„A doua: Multe firme sau donatori mari se vor retrage de teama unor controale fiscale primite cu dedicație de la instituțiile statului, în cazul în care susțin organizații care investighează corupția sau critică puterea”.

Întrebarea de fond: există sau nu noutate în mecanismul de control fiscal?

În final, jurnalistul își construiește propria concluzie pornind de la cele două afirmații citate. El susține că, dacă ANAF are deja acces în timp real la datele financiare, atunci nu este clar ce element nou ar introduce temerile invocate. Argumentul său se concentrează pe presupusa lipsă de diferență între situația actuală și scenariul criticat.

„Așadar, zice doamna, ANAF-ul are acces în timp real la toate datele, dar în condițiile unor noi prevederi, donatorii se vor retrage din pricina unor controale fiscale. Păi, controalele fiscale le face ANAF-ul, ANAF care are și acum „acces în timp real la toate aceste date”. Deci, cam care ar fi noutatea în măsură să permită ANAF să-i persecute pe cotizanți?”