De ce ia românească este mai apreciată afară decât acasă

Ia românească și portul popular au strălucit pe scenele modei internaționale. Sursa foto: adrianoianu.com

Într-un univers al modei aflat într-o permanentă metamorfoză, în care tendințele apar și se estompează într-un ritm alert, ia românească își păstrează statutul de simbol al continuității, rafinamentului și identității culturale.

Simbol al tradiției și al meșteșugului transmis din generație în generație, ia a depășit de mult granițele satului românesc și a pășit cu grație pe podiumurile internaționale. De la expoziții în marile capitale ale modei, până la colecții de haute couture, cămașa tradițională românească fascinează prin poveste, simbolism și rafinament atemporal.

Unul dintre cei care au contribuit decisiv la această renaștere culturală a portului popular românesc este designerul Adrian Oianu. Cunoscut pentru eforturile sale de a aduce în prim-plan valorile autentice românești, Oianu a reușit să transforme ia într-o declarație de stil contemporan, păstrând în același timp respectul pentru rădăcinile ei profunde.

Pentru a înțelege mai bine universul articolelor tradiționale românești, designerul a prezentat lupta creativilor de a reda strălucirea portului popular și de a-l situa în locul pe care îl merită în patrimoniul global al modei.

Tradiție și modernitate

Adrian Oianu este unul dintre cei mai influenți designeri români, cu o carieră de peste trei decenii. Stilul său distinctiv combină elemente din costumul popular românesc, precum ia sau fota, cu croieli moderne și materiale de calitate, creând piese vestimentare care evidențiază feminitatea și eleganța.

„M-a inspirat cel mai mult propria mea experiență legată de relația pe care o avem noi, românii, cu identitatea noastră culturală. Când se vorbea de identitate culturală, și eu aveam tendința de a spune că nu este ceva atât de important și că mai bine ne uităm la alte civilizații, alte lumi, alte culturi. Am realizat greșeala pe care o făceam și s-a trezit în mine dorința de a încuraja prin meseria mea această emancipare identitar-culturală, să ajungem să iubim și să fim mândri de cultura noastră. Acest lucru contribuie și la demnitatea noastră ca popor”, a precizat Adrian Oianu.

Ia românească a atras rapid fascinația oamenilor la nivel internațional, prin stil și unicitatea simbolurilor regăsite pe aceste piese vestimentare.

„Sunt câteva simboluri ancestrale pivot în toată ornamentica noastră tradițională. Acestea nu se regăsesc doar la noi, dar și în alte țări din regiunea noastră și se întind pe toată planeta cu cât te duci în istorie. Un element foarte important, e constituit dintr-un romb cu piciorușe în interiorul căruia se regăsește alt romb. El se numește «ochiul» și se regăsește în cultura multor popoare în diferite forme, reprezentări și la noi simbolizează o cale de introspecție, de întoarcere către interior, către sine. Eu l-am folosit de câte ori am avut ocazia. Mai există vârtelnița, care, la fel, este un semn foarte important care simbolizează trecerea timpului și a anotimpurilor”, a spus designerul.

Ia românească pe scenele modei internaționale

În prezent, o ie românească tradițională poate fi vândută cu sume uriașe. Prețul diferă în funcție de diferitele valori ornamentale, culturale sau de autenticitate. O ie veche, autentică, cusută cu fir metalic, poate costa peste 5.000 de euro.

„Tehnicile autentice se mai păstrează, însă nu și munca sau lucrul, pentru că pânza făcută în casă nu prea se mai țese. Mai sunt mici enclave prin toată țara, dar nu mai sunt nici pe departe ca acum 50-70 de ani, când în toate județele erau oameni care țeseau pânză de casă. Și, bineînțeles, diferă foarte mult firul cu care se țese, grosimea pânzei, vechimea ei, pentru că și gradul de conservare îi dă valoare unei cămăși tradiționale. Cea mai apreciată este zona Muscel. Acolo au fost și atelierele care au lucrat pentru Casa Regală, mai precis Regina Maria. Din acest motiv, s-a dezvoltat o industrie uriașă, foarte complexă și foarte creativă pe cămașa tradițională acolo. Sunt produse pe care le am și eu în colecția mea proprie, cu influență cultural artistică de la oraș, cămăși cusute cu ornamentică stil art nuvo, stil art deco, foarte apropiate de arta plastică”, spune Adrian Oianu.

Designerul a prezentat câteva exemple în care ia românească și portul popular au strălucit pe scenele modei internaționale. „Cel mai mare promotor al cămășii tradiționale a fost Henri Matisse pentru că a pictat 40 de lucrări care se numeau «La Blouse roumaine». A pictat dansul, bucuria vieții, femeile românce care au venit în vizită la el în atelier. Artistul împărțea atelierul cu pictori români și atunci a intrat în legătură cu acest spirit al poporului nostru, care mai mult ca sigur l-a fermecat. Mai târziu, cel care s-a inspirat din tablouri și din arta plastică în designul vestimentar a fost Yves Saint-Laurent. Acesta a construit o colecție și cămăși românești inspirate de tablourile lui Matisse. Prin colecția rusească, colecția gipsy și colecția inspirată din pictură, Y.S.L. a creat un trend extraordinar, care s-a întins pe tot mapamondul, pe toată paleta de prețuri și clientelă. Aceste cămăși tradiționale erau numite bluze țărănești și erau făcute și în ateliere românești și în ateliere spaniole. Din acest motiv, în România s-a dezvoltat o industrie foarte mare de artizanat, de cusut, care a supraviețuit până în zilele noastre”, a afirmat designerul român.

Emoție, inovație, reinterpretare

Conform datelor furnizate de Institutul Național al Patrimoniului, în perioada 2015–2022, exporturile de articole vestimentare artizanale românești (inclusiv ii și alte piese inspirate din portul popular) au crescut cu peste 40%, principalele piețe de desfacere fiind Franța, Italia, Japonia și Statele Unite. De asemenea, numeroase branduri internaționale au inclus elemente inspirate din ia românească în colecțiile lor: de la Dior și Tom Ford, până la Isabel Marant.

În prezent, mai există designeri români, precum Adrian Oianu, care încearcă să ducă moda identitară în lumina reflectoarelor. Expertul a precizat că există mulți factori care influențează acest proces de reinterpretare.

„Ai nevoie să fii inspirat de piese care trezesc în tine ceva, provoacă o emoție, o stare, și după care să încerci să construiești o reinterpretare. Ai nevoie de o anumită educație profesională foarte bună, de o cultură foarte vastă și o capacitate de a înțelege fenomenele culturale care au dus la existența acelei piese. Trebuie să ai respect și compasiune pentru lumea care a creat acel produs și să încerci să extrapolezi cât mai atent și cu cât mai mult respect și admirație în contemporan ceva ce a fost creat în mii de ani, reinterpretat în mii de ani”, explică Oianu.

Industria identitară din România

Industria identitară din România nu se află în prezent la nivelul la care ar fi putut ajunge, potențialul de creștere fiind unul extraordinar. Potrivit unei analize realizate de Deloitte România în 2023, piața produselor tradiționale artizanale din România (inclusiv ii, costume populare, țesături și accesorii) a depășit pragul de 25 milioane de euro anual, cu o creștere estimată de 12% pe an, impulsionată de interesul în creștere pentru produse autentice și sustenabile.

„Este, fără discuție, un fenomen de nișă. Eu, acum 20 de ani, când am început acest demers, am visat să construim o industrie, o școală românească, să folosim acest alfabetism stilistic în a crea un curent nou în design, care să fie autentic românesc. Eu am pus umărul și am făcut asta, dar nu o pot face singur. Ar fi nevoie de o încurajare din partea statului român în această lume a designului vestimentar, în așa fel încât să avem și noi un cuvânt de spus și o voce în designul identitar, care există în toate țările”, explică designerul.

Pe lângă neimplicarea statului, există multe provocări cu care această industrie identitară românească se confruntă. „Într-o lume a creației, noi vorbim de niște institute de cercetare, în sensul că fiecare designer care își respectă meseria și o face cu etică profesională, ajunge să fie un cercetător. Gândește-te ce finanțare are nevoie un institut de cercetare, cât ar fi el de mic. Toată această muncă, pe care majoritatea designerilor din alte țări o au finanțată prin industria care vinde produsele, la noi nu există. Și așa am făcut minuni în ultimii 20 de ani. Sunt atâția creativi care au reușit să facă ceva din nimic. Din acest motiv, am avea nevoie masivă de capital care să ne permită să ne dezvoltăm, păstrându-ne cercetarea, păstrându-ne etica profesională, în loc să ne gândim că lucrăm repede, copiem ceva, furăm ceva, producem pe China și facem bani. Nu suntem lăsați să dezvoltăm designul autentic. Designul original înseamnă 6 luni de muncă în avans ca după aia să ieșim cu o colecție. Asta înseamnă financiar o provocare”, a explicat acesta.

Lipsa de finanțare

Conform unui raport realizat de Institutul Cultural Român în 2022, peste 60% dintre antreprenorii din zona de design și artizanat românesc consideră că lipsa unei strategii naționale pentru promovarea patrimoniului cultural reprezintă principalul obstacol în dezvoltarea pieței. În același timp, peste 70% din consumatorii urbani sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse locale cu valoare identitară, dacă le înțeleg povestea.

Designerul a precizat că moda din România are nevoie de un sistem economic care să funcționeze pe baza unor legi ce încurajează business-ul multibrand în magazine.

„Le creăm, le și producem, investim în salarii, chirii, plătim tot și pe urmă le punem în magazin în consignație și dacă nu se vând ni le dau înapoi. Ne plătim toate cheltuielile cu banii aceia și ce ne mai rămâne trăim din ei până când facem o nouă colecție. Este un business foarte greu, în care ne asumăm multe riscuri. Deci, business-ul din industria creativă este cel mai greu și cel mai eroic. Este făcut de niște oameni foarte curajoși, cu vise mari, vizionari, care își asumă toate riscurile și își sacrifică viața”, povestește designerul.

Moda, contribuție la brandul de țară

Adrian Oianu a precizat că în alte țări moda identitară primește sprijinul de care are nevoie, de la finanțare, la posibilitatea de distribuire în magazine a creațiilor.

„Noi trebuie să inventăm, să inovăm, să creăm un produs nou. După care educăm piața și promovăm pe banii noștri. Producem produsul pe o piață care nu știi neapărat cât de mult o să fie deschisă la nou și ne chinuim să vindem. Comparativ cu comerțul, ce înseamnă asta? Iau niște banane și le vând în altă țară cu adaos comercial. Noi inventăm o banană. Avantajele pentru un stat care are o industrie identitară sunt uriașe, cum este Franța sau Italia. Cum sună «made in Italy» pe pantofi? A devenit o garanție a calității. Așa poți înțelege ce efect a avut industria creativă asupra brandului de țară. Dar, acolo, populația, consumatorul a fost educat să înțeleagă că industria modei este un fenomen cultural, care aduce plusvaloare vieții noastre sociale. La noi nu s-au făcut astfel de demersuri. Zona culturală în România consideră industria modei o chestie frivolă, superficială. Avem o problemă de percepție, de educație, de abandon”, a precizat acesta.

Românii ajung să perceapă portul popular și tradiția ca o piesă de muzeu, ia românească ajungând să fie mai apreciată de străini. „De 20 de ani încerc să aduc această reîmpăcare cu tradiția noastră, cu portul nostru tradițional. Ia este din ce în ce mai purtată și integrată în limbajul nostru vestimentar contemporan. Totuși, datorită valorilor inoculate de civilizația europeană, acolo găsim mai multă apreciere câteodată pentru tot ce este autentic, pentru tot ce este cultural. Această unicitate a fiecarei piese este foarte atractivă pentru oamenii educați. Mi-aș dori ca țara noastră să intre într-o eră a demnității, a încrederii în propria valoare, în propria cultură tradițională. Sper că, mai devreme sau mai târziu, vocea românească se va face auzită și ne vom regăsi și noi locul printre popoarele europene”, spune designerul.

Dar se pare că noua generație ar putea schimba perspectiva. Tinerii români redescoperă ia, adesea prin intermediul festivalurilor, a platformelor de social media sau a evenimentelor culturale. Un studiu realizat de Cult Market Research în 2022 arată că 3 din 5 tineri cu vârste între 18–30 de ani asociază ia cu „identitatea națională”, iar 2 din 5 spun că au purtat-o cel puțin o dată în ultimii 3 ani.

Industria modei din România

Potrivit designerului, industria modei din România se confruntă cu un val de branduri din străinătate, care produc în țara noastră.

„În România se face multă producție de la tot felul de branduri din afară. Această tranziție de la contract de producție la manufactură cu propriul brand nu a avut loc la noi. S-a întâmplat în multe țări, precum Turcia, Polonia, Ungaria, dar la noi este la stadiu minim. Este o tragedie, pentru că această tranziție ar fi putut genera o industrie solidă, interesată să angajeze tineri designeri. Asta a afectat cariera multor tineri creativi care, chiar dacă au făcut școală, n-au avut unde să se angajeze, iar să plece toți afară este greu, pentru că în străinătate este inflație de designeri, toată lumea vrea să fie designer. Toată lumea vrea să lucreze în modă. Nu este ușor să penetrezi piața. De asemenea, o altă chestiune este că nu există nicio reglementare pe produsele importate din China. Asta a distrus micile ateliere, mica industrie, micii antreprenori. În plus, școlile de croitorie au fost desființate acum 20 de ani, școlile profesionale. O politică de stat în care se finanțează, se ajută prin suport de la Guvern, de la stat, cu anumite linii de credite avantajoase pentru producția în zona industriilor creative în România ar fi un mic pa care ar da un pic de oxigen acestei industrii sufocate”, explică Adrian Oianu.