De ce fug medicii tineri de cabinetele din mediul rural. Muncă intensă, resurse puține și responsabilități mari

Medicii tineri aleg tot mai rar să profeseze în mediul rural, iar motivele sunt legate de condițiile dificile de muncă și de lipsa de sprijin din partea statului. Această realitate este confirmată de cadrele medicale care își desfășoară activitatea la sat. În exclusivitate pentru EVZ, Cornelia Micu, medic de familie în comuna Bălțești din județul Prahova, a oferit detalii despre provocările cu care se confruntă zilnic.

Medicul susține că, pe lângă presiunea de a răspunde nevoilor pacienților, cei care aleg drum se confruntă cu numeroase provocări.

Tot mai puțini medici tineri aleg să lucreze în mediul rural

„Este foarte greu să comunici cu oamenii. Vin cu multe cereri și dacă sunt refuzați spun că au drepturi pentru că plătesc sănătatea la stat. E foarte greu pentru noi cei care ne facem meseria în mediul rural”, a spus medicul.

Pe lângă provocările legate de relația cu pacienții, medicii de familie trebuie să respecte limite stricte privind numărul de consultații zilnice, aspect care poate influența atât calitatea actului medical, cât și satisfacția lor profesională.

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Polițiști și mecanici auto din Mehedinți, trimiși în judecată. Schema prin care erau ocolite amenzile rutiere

„Eu de exemplu am, fiind într-o zonă foarte populată și cu penurie de medici, să-i zicem așa, sunt limitată la 28 de consultații pe zi. Ceea ce mă face să muncesc benevol pentru că nu poți trimite pacientul acasă, nu poți trimite cronicii acasă care au nevoie de rețete și de consultații. Plus că a scăzut valoarea punctului la per capita. Chiar dacă s-au dat câțiva bănuți în plus și pot să vă spun ca exemplu punctul per capita era 12 lei până acum două-trei luni, a scăzut la 8 lei. La per serviciu a fost 10 lei și a crescut la 12 lei. Astfel că nu putem vorbi de niciun sprijin. Serviciile zilnice sunt limitate la un anumit număr. Plus că trebuie neapărat să ai angajați, să ai infirmieră. Dacă tragi linie la final de an ești în deficit”, a explicat Cornelia Micu.

Sursa foto: dreamstime.com

Lipsa timpului pentru prevenție

La finalul anului trecut, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat că, începând din 2026, medicii de familie vor putea acorda consultații cu rol preventiv.

„Medicul de familie va avea posibilitatea să facă zilnic o medie de 2-3 consultații de prevenție, suplimentar față de ceea ce face în momentul de față din perspectiva numărului maxim de consultații pe care poate să-l aibă într-o zi. Aceste consultații de prevenție sunt plătite aproape dublu și timpul pe care medicul de familie trebuie să-l petreacă cu pacientul prin aplicarea unor chestionare, prin efectuarea unei riscograme este dublu. Tocmai de aceea, astăzi nu se întâmplă lucrul acesta, adică la scară foarte mică, sub 5% din totalul consultațiilor le avem ca și consultații de prevenție”, spunea acesta.

Moldovan a explicat că, deși pe termen scurt proiectul poate părea costisitor, pe termen mediu și lung va reduce anumite cheltuieli din sistemul de sănătate, deoarece prin astfel de consultații pot fi prevenite afecțiuni care consumă numeroase resurse.

În acest context, medicul de familie atrage atenția că, deși se vorbește mult despre rolul medicului de familie în prevenție, realitatea din teren face imposibilă implementarea acestor măsuri.

„Spunem la televizor că medicul de familie trebuie să se implice în prevenție, dar când mai am eu timp să fac prevenție dacă am un număr limitat de consultații pe zi. Nu am când să fac prevenție pentru că trebuie să servesc pacienții care au nevoie cu adevărat. Eu știu că și spitalele sunt în deficit de medici… Acesta ar fi primul motiv pentru care medicii tineri nu vin să profeseze la sat”, a continuat medicul.

Cu ce probleme se confruntă medicii de familie

Problemele medicilor de familie din mediul rural sunt amplificate de distanțele considerabile dintre localități și spitalele județene. Totodată, lipsa unui număr suficient de cadre medicale pune o presiune foarte mare asupra fiecărui medic.

„Noi suntem patru medici în zonă la aproximativ 20.000 de oameni. Eu sunt acum medic de familie în Bălțești pentru că în Podenii Noi s-a hotărât acum patru ani desființarea cabinetului. Distanța e mare între Podenii Noi, Bălțești și celelalte cabinete medicale din Aricești, Surani față de unitățile spitalicești. De la Podenii Noi la spitalul județean sunt 30 de kilometri. De la Podenii Noi la spitalul Vălenii sunt 30 de kilometri. Vorbim în primul rând de pacienți în vârstă pentru că sunt foarte mulți, iar natalitatea este așa cum este”, a detaliat Cornelia Micu.

În plus, aceștia trebuie să aloce un buget substanțial pentru consumabile.

„Investițiile noastre se fac din banii noștri începând de la consumabile până la imprimantele medicale pe care le luăm de la Casa de Asigurări și Direcția Sanitară pe care trebuie să le plătim tot noi. Nu mai vorbim de adeverințe, rețete… Pe noi nu ne crede nimeni”, a încheiat doctorița.