Cutremurul din România, resimțit și în Republica Moldova. Seismul de 4,8 grade, cel mai puternic din acest an

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Cutremurul cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter care s-a produs luni, 19 octombrie, în România, în zona seismică Vrancea a fost resimțit și în Republica Moldova. Este cel mai puternic cutremur înregistrat de la începutul acestui an, potrivit directorului Institutului de Geologie și Seismologie de la Chișinău, Igor Nicoară.

Cutremurul s-a produs la ora 11:52, la o adâncime de 76,5 kilometri. În Chișinău, intensitatea resimțită a fost de aproximativ patru grade, în timp ce în sudul Republicii Moldova a fost ceva mai mare.

Seismul a avut loc într-o regiune cunoscută pentru activitatea tectonică intensă. Zona Vrancea reprezintă principala sursă de risc seismic pentru România și Republica Moldova.

„La 11:52, a fost înregistrat un cutremur de pământ. După determinarea automată, seismul a fost de 4,8, conform scării Richter. Adâncimea focarului a fost de 76,5 kilometri, iar pe teritoriul Republicii Moldova, intensitatea a fost în Chișinău de patru grade, din partea de sud, un pic mai mult”, a declarat Igor Nicoară pentru Teleradio-Moldova.

Câinii și pisicile pot lua gripa de la oameni? Ce spun specialiștii

Clineții vechi plătesc, de fapt, mai mult la asigurări. Toate păcălelile

Sursa foto: Centrul Seismologic Euro-Mediteranean

Epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe din România. Potrivit datelor seismologice, seismul s-a produs la aproximativ 46 de kilometri sud-est de Brașov, 53 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe și 56 de kilometri nord de Ploiești.

De asemenea, epicentrul s-a aflat la circa 64 de kilometri de Buzău, 78 de kilometri nord-est de Târgoviște și 86 de kilometri de Focșani.

Adâncimea focarului a fost de 76,5 kilometri. Cutremurele produse la asemenea adâncimi în zona Vrancea pot fi resimțite pe un teritoriu extins, inclusiv peste granițele României.

Circulația troleibuzelor, afectată în Chișinău

Cutremurul a fost urmat și de probleme în transportul public din capitala Republicii Moldova. Circulația troleibuzelor a fost afectată pe șoseaua Hâncești, la intersecția cu strada Miorița, din cauza unui deranjament la rețeaua de contact.

Mai multe unități de transport au staționat, iar unele rute au fost redirecționate temporar. Echipele Regiei Transport Electric Chișinău (RTEC) s-au deplasat la fața locului pentru a remedia problema.

Potrivit informațiilor transmise de RTEC, rutele de troleibuz nr. 3, 9, 10 și 24 au circulat până la strada Dokuceaev.

Ruta nr. 17 a fost redirecționată pe traseul strada Grenoble – strada Gheorghe Asachi – strada Ismail.

„Este afectată circulația troleibuzelor din zonă”, au anunțat reprezentanții RTEC, precizând că echipele de intervenție lucrează pentru remedierea situației.

Sursa foto: Primăria Chișinău

Chișinăul, vulnerabil în fața unui cutremur puternic

Seismul readuce în atenție riscul seismic la care este expusă Republica Moldova. Potrivit directorului Institutului de Geologie și Seismologie, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea unui cutremur poate ajunge la opt grade.

Igor Nicoară a vorbit despre vulnerabilitatea țării și despre necesitatea pregătirii populației în cadrul emisiunii „Zi de Zi”, de la Radio Moldova.

Specialistul a explicat că principala sursă a pericolului seismic pentru Republica Moldova este zona Vrancea. Cutremurele produse aici pot provoca distrugeri importante și pot pune în pericol vieți omenești.

„În municipiul Chișinău peste 30% din teritoriu are o intensitate seismică de opt grade”, a menționat Igor Nicoară.

Un asemenea nivel de intensitate poate provoca avarii serioase clădirilor. Gravitatea pagubelor depinde însă de caracteristicile construcțiilor și de starea în care se află acestea.

Harta de zonare seismică arată că intensitatea mișcărilor seismice poate varia de la o regiune la alta. Sudul și centrul Republicii Moldova sunt printre zonele cele mai vulnerabile.

Cutremurele din 1940, 1977 și 1986 au provocat victime și pagube

Istoria seismică a Republicii Moldova arată că efectele unui cutremur puternic pot fi grave. Igor Nicoară a amintit de seismele care au afectat țara în 1940, 1977 și 1986.

Cutremurul din 1940 a provocat pierderi umane și materiale importante. Numai în Chișinău au murit 78 de persoane. Alte sute de clădiri au fost distruse sau au avut nevoie de reparații majore.

„În 1940 a avut loc un cutremur de pământ care a dus la pierderi materiale mari și pierderi umane. Doar în Chișinău au fost 78 de persoane decedate. Cinci sute de clădiri au fost distruse complet, iar 1.500 au avut nevoie de intervenții majore”, a declarat directorul Institutului de Geologie și Seismologie.

Un alt cutremur important s-a produs în 1977. Acesta a provocat pagube materiale, în special în sudul Republicii Moldova. Potrivit specialistului, nu au fost înregistrate victime în țară.

Seismul din 1986 s-a soldat, la rândul său, cu două victime.

„Aceste date ne arată că suntem vulnerabili și trebuie să fim pregătiți pentru evenimente seismice”, a subliniat Igor Nicoară.

Cutremur Vrancea / sursa foto: CSEM

De ce se produc cutremurele din zona Vrancea

Activitatea seismică din regiune este determinată de mișcările plăcilor tectonice. Deplasarea plăcii africane spre nord exercită presiune asupra altor structuri tectonice. Aceste procese contribuie, la scară largă, la formarea lanțurilor muntoase, inclusiv a Alpilor, Balcanilor și Carpaților.

În zona de curbură a Carpaților se acumulează tensiuni în scoarța terestră. Atunci când rocile nu mai pot rezista presiunii, se produce o ruptură bruscă. Energia acumulată este eliberată sub forma undelor seismice.

„Mișcându-se spre nord, megaplaca africană împinge alte plăci tectonice mai mici. La scară mai largă, aceste procese contribuie la formarea lanțurilor muntoase, precum Alpii, Balcanii și Carpații. În zona de curbură are loc un proces de subducție, rocile acumulează tensiuni, iar atunci când acestea depășesc rezistența rocilor, se produce o ruptură bruscă, eliberându-se energia acumulată”, a explicat Igor Nicoară.

Zona Vrancea este cunoscută pentru cutremurele de adâncime, care pot fi resimțite la distanțe mari de epicentru. Din acest motiv, efectele unor astfel de seisme se pot manifesta atât în România, cât și în Republica Moldova.

Ce trebuie să facă oamenii în cazul unui cutremur

Pregătirea populației este esențială pentru reducerea riscului de victime și a pagubelor materiale. Igor Nicoară recomandă cetățenilor să identifice din timp locurile mai sigure din locuință și să cunoască regulile de protecție în caz de cutremur.

În timpul seismului, oamenii trebuie să se protejeze și să evite acțiunile pripite. După încetarea mișcărilor, evacuarea trebuie făcută cu prudență, deoarece unele deteriorări ale clădirilor pot să nu fie vizibile imediat.

Dacă scările sunt intacte și pot fi folosite în siguranță, acestea sunt preferabile liftului. Oamenii trebuie să evite utilizarea ascensoarelor și să fie atenți la eventualele obiecte căzute sau la alte pericole din clădire.

În acest context, Guvernul Republicii Moldova a lansat consultări publice pentru elaborarea unui ghid destinat pregătirii populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză.