Clement Beaune a apreciat că o excluderea Poloniei şi Ungariei din fondul de relansare este o mişcare complexă din punct de vedere juridic, dar una posibilă.

„Poziţia noastră este clară: nu vom sacrifica nici revenirea şi nici statul de drept. Nu se pune problema revizuirii mecanismului care leagă cele două”, a declarat Clement Beaune pentru publicaţia Journal du Dimanche.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.100 miliarde de euro, precum şi faţă de Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

Beaune a estimat că cele două state membre din Europa de Est riscă să piardă finanţări în valoare de miliarde de euro dacă continuă cu opoziţia lor. “Aceasta nu este o ameninţare ci o consecinţă directă a absenţei unui nou buget dacă vor continua cu veto-ul lor faţă de pachet”, a spus oficialul francez.

Vineri, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni a spus şi el că Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect. “Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a spus Gentiloni.

Opțiunile Comisiei Europene

Potrivit unui înalt responsabil comunitar, citat miercuri de agenţia EFE, Comisia Europeană studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan. Una dintre opţiunile analizate de Comisia Europeană este iniţierea unei „cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.

O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.

O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.

Controversa cu privire la următorul buget comunitar ar urma să domine discuţiile care vor avea loc cu prilejul summitului european care va avea loc în perioada 10-11 decembrie la Bruxelles, scrie Agerpres.