„Să spui că nu ești de acord cu pachetul (bugetar) pentru că nu ești de acord cu legătura care se face între statul de drept și accesarea fondurilor e un lucru inadmisibil, pentru că toate țările din UE trebuie să respecte statul de drept“, a declarat Orban pentru Financial Times.

Săptămâna trecută, Varșovia și Budapesta și-au demonstrat opoziția față de mecanismul care condiționează alocarea unor fonduri pentru contribuabilii din UE de respectul unor principii fundamentale, printre care și independența justiției.

“Această atitudine este împotriva întregii Europe și împotriva intereselor cetățenilor polonezi și unguri”, a declarat Orban, el adăugând că acordul ar trebui convenit “cât mai curând posibil”.

Anul trecut, premierul român a preluat conducerea unui guvern minoritar promițând să elimine legile promovate de administrația anterioară social-democrată, care vizau reglementarea justiției.

“Ne-am schimbat complet atitudinea față de justiție, față de statul de drept și față de corupție“, a declarat Orban, el respingând totodată politicile promovate de social-democrații al căror fost lider, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare în mai 2019 pentru abuz în serviciu.

“O spunem foarte clar: pentru a-i asigura pe contribuabilii europeni că banii vor fi folosiți într-un mod corect și legal, legătura care se face între statul de drept și accestul la fondurile europene e cea corectă“. Orban a recunoscut că, împreună cu Bulgaria, România s-a aflat sub monitorizarea specială a Bruxelles-ului începând din anul 2007. El a spus că nu a putut promova în justiție schimbările cerute de Comisia Europeană în 2019 din cauză că nu deține încă majoritatea în parlament, dar speră că situația se va schimba după alegerile de pe 6 decembrie.

Potrivit sondajelor, Partidul Național Liberal al lui Orban se află în frunte, iar o victorie convingătoare ar pune capăt unor ani întregi de tulburări politice. În ultimii cinci ani, România a avut cinci premieri, iar el a exclus orice fel de colaborare cu social-democrații.

Orban a subliniat că sprijinul său față de conexiunea care se face între alocarea fondurilor UE și statul de drept este puternic și că asta l-a ajutat pe președintele Klaus Iohannis, aliatul său politic, să asigure o serie de fonduri nerambursabile și de credite în valoare de €80 miliarde prin bugetul UE și prin mecanismul de redresare.

“Nu ne-am bucurat niciodată de un asemenea sprijin financiar și apreciem foarte mult decizia luată la nivel european“, a spus el, adăugând că un plan “național de refacere și de redresare” ar face ca, până în anul 2024, România să ajungă la o rată de creștere economică anuală de peste 6%, urmând ca deficitul bugetar să se reducă de la 9% la 3%.

El a mai spus că va folosi fondul UE de redresare pentru a investi €6 miliarde în sistemul de sănătate care, în timpul pandemiei, s-a luptat din greu să facă față. În România, peste 420.000 de oameni au fost infectați, iar peste 10.000 au murit.

După căderea comunismului, în București, capitala țării, nu s-a mai construit niciun spital, iar, recent, problemele din sistemul de sănătate au fost scoase în evidență de incendiul izbucnit într-un spital aflat în nord-estul țării, unde 10 pacienți, aflați în tratament pentru Covid-19, au murit.

(Rador)