Sursa: Arhiva EVZ Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat că un cutremur cu magnitudinea 3,2 pe Richter s-a produs luni seara, la ora locală 18:02, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea.
Seismul a avut loc la o adâncime de 131 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 91 km est de Braşov, 93 km sud de Bacău, 104 km vest de Galaţi, 104 km nord-est de Ploieşti, 107 km nord-vest de Brăila şi 153 km nord de București.
Acesta este al 11-lea cutremur produs în România în ultimele două zile, magnitudinile fiind cuprinse între 2 şi 4,1 pe Richter. Seismele s-au produs în judeţele Buzău, Brăila, Sălaj, Vaslui şi Vrancea.
Cel mai important cutremur din acest an a avut o magnitudine de 4,7 şi a fost simţit şi la Bucureşti. Seismul s-a produs în data de 26 mai.
În ultima perioadă, numărul cutremurelor din România a crescut considerabil. De exemplu, în 2021, în primele patru zile, au existat patru seisme.
În 2020, cel mai puternic cutremur a fost evaluat la 5,2 pe scara Richter.
Cum s-a schimbat zona seismică din Vrancea
Constantin Ionescu, director general la INFP, susținea că e normal să aibă loc la o distanță de doi ani câte un cutremur de 5 – 6 grade pe scara Richter. Numai că acestea au început să aibă loc la o distanță de opt-maxim un an.
„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici. E o activitate normală a zonei Vrancea, cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.
Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate. E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP.
Recomandările noastre
