Cum vor americanii să exploateze o mină din Bihor. Sunt bani mulți în joc

Cum vor americanii să exploateze o mină din Bihor. Sunt bani mulți în jocMină. Sursa foto © Maxironwas | Dreamstime.com

Cum vor americanii să exploateze o mină din Bihor. Zăcământul de la Budureasa a devenit cunoscut în 2006, când Geoasset SRL, o firmă controlată de controversatul afacerist Sorin Ovidiu Vîntu a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) o licență de exploatare pe 49 de ani pentru perimetrul minier Dealul Pițigușului.

Acesta ascunde calcare cu brucit cu un potențial uriaș de îmbogățire pentru cine le scoate la suprafață. Aici se găsește magneziu, un metal la mare căutare în industria aeronautică și automobilistică pentru că este foarte rezistent, dar mult mai ușor ca aluminiul. Valoarea magneziului este dată de penuria lui: în UE nu mai există vreo asemenea exploatare, peste 90% din necesar fiind asigurat de China, iar restul de Rusia și alte țări asiatice.

Sorin Ovidiu Vîntu a

Sorin Ovidiu Vîntu. Sursa foto: Arhiva EVZ

Cum vor americanii să exploateze o mină din Bihor

Geoasset SRL avea planuri mari, dar Sorin Ovidiu Vîntu fost arestat pentru devalizarea Petromservice. Atunci, afaceristul a spus că a fost arestat pentru ca alții să pună mâna pe zăcământul din Budureasa. Când a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pedeapsă pe care între timp a executat-o, afacerile au avut mult de suferit. Geoasset a intrat în insolvență, iar licența i-a fost revocată.

Pe 18 aprilie firma Verde Magnesium SRL a fost declarată câștigătoarea licitației pentru explorarea minereului polimetalic din Dealul Pițigușului. Dreptul de explorare se acordă pentru 5 ani, iar miza este, de fapt, exploatarea, pentru că legea permite titularului permisului de prospecțiune să solicite direct, fără altă licitație, dreptul de a valorifica zăcământul.

Mină4

Mină. Sursa foto Pixabay

Americanii au planuri mari

Contractul între ANRM și Verde Magnesium SRL nu a fost încă semnat, pentru că o a doua firmă competitoare a contestat rezultatul. „Suntem nerăbdători să semnăm licența minieră. Acest lucru ne va permite să începem implementarea proiectului nostru, cu scopul ambițios de a livra o soluție verde locală pentru lanțurile de aprovizionare ale industriei din UE pentru magneziu metalic”, este mesajul postat pe contul de Linkedin al societății.

Înființată în 2019 cu obiectul de activitate extracția minereurilor metalifere, firma are sediul în București și un singur acționar, o companie cu același nume înregistrată în statul american Delaware și deținută de fondul privat de investiții Amerocap, cu afaceri în energie și resurse naturale derulate din Washington și Miami până la Londra, Bogota sau în Portugalia.

Verde Magnesium a vrut să cumpere licența pe care o avusese Geoasset, dar n-a ajuns la un consens cu lichidatorul judiciar. „Prin teste de laborator pilot realizate în China și SUA am demonstrat că, pe baza minereurilor existente în zonă, putem produce magneziu metalic verde. Dovezile au fost prezentate oficial Guvernului României și ANRM”, a precizat pentru Bihoreanul Alexandru Roșu, CEO-ul firmei.

Bihorenii sunt nemulțumiți

Problema este că bihorenii ar putea să vadă magneziul doar în camioanele pornite spre fabrică. Anul trecut, directorul Roșu a spus că Verde Magnesium ia în calcul ca brucitul extras de la Budureasa să fie prelucrat „undeva în centrul României”.

Pe lângă energie electrică și gaz, investitorul american mai are nevoie de apă industrială, cale ferată, autostradă și forță de muncă disponibilă. „Suntem interesați de amplasarea platformei în Bihor, dacă se întrunesc condițiile necesare”, zice, diplomat, Roșu.

Primarul Adrian Magda nu dorește să-i lase pe americani să vină la Budureasa doar pentru exploatare. El a spus că aceștia trebuie să prelucreze aici. „Dacă nu vor prelucra aici, nu vor face nimic”, spune edilul. „Rețeaua electrică se poate aduce de la Beiuș, iar noi avem proiectul de gaz pregătit”, zice Magda.

Regulile s-au schimbat

Cu toate acestea, Adrian Magda a recunoscut că banii pe care comuna Budureasa i-ar încasa de la americani contează. Până nu demult, taxele achitate de firmele care exploatează bogățiile naturale ale României rămâneau autorităților centrale, însă în 2022, la propunerea ministrului bihorean al Dezvoltării, Cseke Attila, regulile s-au schimbat în favoarea administrațiilor locale.

Acum, din redevența datorată pentru resurse minerale, 45% se distribuie primăriei pe teritoriul căreia se face exploatarea, 35% ajunge la bugetul județului și doar 20% la bugetul de stat. „Noi ne bucurăm și de o finanțare de 100.000 de lei, ei vorbesc de 1,5 miliarde de dolari. Sincer, mă sperie suma asta”, zice Magda.