Executivul face un pariu riscant, construindu-şi bugetul pe o creştere economică de 5,2%. În plus, mizează pe o creştere substanţială a locurilor de muncă, dar şi pe atragerea unor fonduri europene record

Ministerul Finanţelor a publicat ieri proiectul de buget pentru 2017. A fost unul dintre cele mai aşteptate documente, în contextul discuţiilor legale de cum va putea Guvernul să acopere majorările importante de pensii şi salarii luate în calcul în acest an, o parte fiind aprobată deja.

Astfel, Executivul prognozează venituri totale de 254,7 miliarde lei, chiar ceva mai mari decât în programul de campanie al PSD.

Cea mai mare creştere de venituri este anticipată la fondurile europene. Nu mai puţin de 22,28 miliarde lei sunt prevăzute să intre la buget din această sursă în acest an, cu mult faţă de suma încasată în 2016, de 6,79 miliarde lei. Cea mai neaşteptată creştere este a încasărilor din contribuţiile de asigurări sociale. Bazându- se pe locurilor de muncă, Guvernul anticipează venituri la acest capitol de 69,7 miliarde lei, cu 8,48 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Această cifră este direct legată cu pariul de a crea 200.000 de noi locuri de muncă doar în acest an. Cum s-ar putea realiza? Ministerul Finanţelor se aşteaptă ca ponderea industriei în PIB să crească de la 0,6% în 2016 la 1,4% în acest an.

Mizăm pe exporturi mai mari

De asemenea, contribuţia la PIB a exporturilor ar urma să crească de la 1,9 la 2,3%. Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, are îndoieli că se va reuşi o dezvoltare explozivă a industriei, dat fiind contextul internaţional extrem de dificil. “E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară”, a declarat Pârvan, pentru Mediafax.

În plus, guvernul mizează pe o creştere a activităţii în construcţii. De altfel, Ministerul Dezvoltării vrea să cheltuiască în acest an de patru ori mai mulţi bani pentru construcţia de locuinţe (peste 200 milioane euro pentru 5.300 de locuinţe).

Consumul, un motor sigur de creştere

Motorul principal pe care se va baza creşterea economică în acest an rămâne consumul, stimulat tocmai de creşterea veniturilor pentru o largă pătură a populaţiei. Din TVA ar urma să încaseze 54,14 miliarde lei, cu 2,46 miliarde în plus faţă de anul trecut.

Cheltuielile cu consumul final al populaţiei se vor majora cu 7,2%, se arată în proiecţia macroeconomică pentru acest an. Chiar dacă previziunile Guvernului de creştere economică pentru acest an indică o cifră ambiţioasă, de 5,2%, peste estimările finanţatorilor internaţionali, de sub 4%, rămâne de văzut ce se va întâmpla. În acest scenariu foarte optimist, poate se va repeta istoria din 2016, când creşterea economică a depăşit estimările iniţiale.

Principalele cheltuieli ale statului

Pentru a nu pune presiune suplimentară pe cheltuieli, Executivul amână, ca şi guvernele precedente, acordarea de premii, tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanţă pentru personalul din sectorul bugetar, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă. De asemenea, se amână până în 2018 acordarea de tichete pentru creşe şi grădiniţe şi a ajutorului în valoare de 500 de euro prevăzut de Legea educaţiei naţionale pentru fiecare copil. Guvernul îngheaţă contribuţia la Pilonul II de pensii la 5,1% pentru 2017 şi promite majorarea la 6% din 2018. Pe de altă parte, majorări salariale pentru bugetari urcă ponderea cheltuielilor statului cu personalul la 7,9% din PIB (faţă de 7,5% anul trecut). Aceste salarii ocupă locul II la Capitolul cheltuieli. Pe locul întâi se află cheltuielile cu asistenţa socială, care vor însemna 11% din PIB, de asemenea în uşoară creştere. Comparativ, cheltuielile de investiţii vor fi de 4,2% din PIB (în urcare cu 0,3 puncte procentuale), iar cele cu bunurile şi serviciile - de 4,9% din PIB (în scădere de la 5,4%).

Scandal pe banii pentru TVR

Odată cu eliminarea taxei radio-TV, posturile publice vor fi finanţate integral de la bugetul de stat. Astfel, TVR va primi suma de 950 milioane lei, o sumă cu 662% mai mare decât alocarea din anul precedent. Pentru Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) sunt prevăzute 383 milioane lei, cu 98,6% mai mult. Asta a încins spiritele între cele două societăţi. SRR s-a supărat că primeşte mai puţini bani decât i s-au promis şi sub suma cheltuită anul trecut, aşa că anunţă că se pregăteşte de grevă generală. Potrivit unui mesaj public al sindicatului din SRR, nu e vorba de o creştere, „este, de fapt, o sumă care include plata releelor la Radiocom (suma este virată din bugetul de stat, le «trece prin faţă» SRR şi TVR şi merge la SNR), dar şi fosta taxă radio-tv care acum este înlocuită cu alocaţie bugetară”. În plus, SRR spune că a încheiat anul 2016 cu profit şi cu audienţe record, fiind pe locul 1 în România, cu peste 4.5 milioane de ascultători zilnici. Ei critică suma mare pe care o primeşte TVR. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor a arătat că din alocarea pentrul TVR, 646,7 milioane lei reprezintă obligaţii bugetare restante către bugetul general consolidat, care trebuie achitate cu prioritate.

Cine sunt câştigătorii şi cine pierde mai mulţi bani în acest an

Proiectul de buget pentru 2017 elaborat de Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus fondurile alocate Preşedinţiei, dar şi unor sectoare precum Educaţia, Internele sau serviciile speciale, însă a majorat bugetele pentru asistenţă socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbţiei de fonduri europene.

• Astfel, Administraţia Prezidenţială are alocate 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016.
• Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.
•  Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei (-2,3%).
•  La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.
•  Pe de altă parte, Guvernul dă mai mulţi bani la DNA şi DIICOT. Bugetul Ministerului Public va fi în anul 2017 de 1,03 miliarde lei, în creştere cu 18,5% faţă de anul 2016. Ministerul Public cuprinde Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), DNA şi DIICOT (ambele cu structuri teritoriale), 15 parchete de pe lângă curţile de apel, 43 de parchete de pe lângă tribunale şi 176 parchete de pe lângă judecătorii.
•  Educaţia va primi 8,24 miliarde lei, cu 7,9% mai puţine fonduri decât în anul precedent.
•  Bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) va fi de 21,69 milioane lei, în scădere cu 25,97% faţă de anul 2016.

Peste 2% din PIB la Apărare

Ministerul Apărării va avea în acest an un buget total de 18,6 miliarde lei, reprezentând 2,18 la sută din PIB, aşa cum România s-a angajat în faţa partenerilor externi. „Suma alocată constituie premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, în vederea îndeplinirii misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici, conform documentelor din domeniul planificării apărării şi a programului de guvernare”, a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat de presă. De la bugetul de stat primeşte 11 miliarde de lei (1,35% din PIB). Din această sumă, veniturile proprii sunt în valoare de 401,62 milioane lei. În plus, va beneficia de credite de angajament în sumă de 7,632 miliarde lei, reprezentând 0,93% din PIB. „Această valoare permite demararea achizițiilor din programele majore de înzestrare ale Armatei României”, a mai transmis instituţia.