Nimeni nu ne poate învăța cum să fim părinții perfecți, dar sunt anumite gesturi pe care mulți le facem și care ar putea să-i afecteze pe copii la maturitate. Un medic specialist explică care sunt cele mai frecvente greșeli ale părinților.

Modul în care părinții își tratează copiii îi poate afecta decisiv la maturitate. „Dacă ar fi un manual de instrucţiuni pe care să îl citească părinţii de la început, poate că lucrurile ar fi oarecum mai uşoare. Mi-a venit în minte o carte care este tradusă şi în România. Se numeşte "Puncte de cotitură" şi vizează perioada 0-6 an. Este o carte uşor de citit.

Cred că cel mai important lucru pentru un părinte este să-şi observe copilul şi să poată să traducă mesajele. Primele mesaje pe care copilul le dă sunt prin plâns. Mama va reuşi să înveţe după cum este plânsul copilului, dacă este vorba despre disconfort, despre boală, despre faptul că este ud, dacă este vorba despre foame, despre disperarea că nu o mai simte pe mama aproape.

E important ca aceste nevoi să fie de îndată satisfăcute, pentru că de fapt, ce va învăţa copilul este, în cine îşi pune siguranţa“, a declarat Ramona Gherghe, medic specializat în psihiatrie pediatrică, la Antena 3.

Prea multă protecție dăunează

Mamele care sunt prea protectoare, care din teamă le interzic copiilor anumitor lucruri, nu fac altceva decât să îi facă dependenți de ele.

„Pentru ca un om mic atunci când se face mare să fie funcţional, este nevoie ca el să se simtă semnificativ, să ştie pe ce se bazează. Un copil care este crescut de o mamă anxioasă, hiperprotectivă, de exemplu, va creşte în cap cu mesajul "ai grijă".

Acesta transmite că mediul înconjurator e periculos şi atunci când copilul va face un pas, se va uita la mama, sau nu va face niciun pas, nu va avea curaj.

Cel care porneşte cu o bază de siguranţă a securităţii, va face mulţi paşi şi abia pe urmă se va uita la mama şi ea îi va transmite prin ochi, că e ok şi poate să continue“, mai explică medicul.

Cei mici trebuie încurajați

De asemenea, medicul mai spune că trebuie să îi încurajăm pe cei mici, dar să nu aprobăm comportamentul negativ. „Trebuie să le dăm curaj stimulându-le activităţile care le vin spontan să fie făcute. Sunt mulţi copiii, care prin imitaţie repetă cuvinte urâte. Aud la părinţi, la alţi copii în parc, pur şi simplu.

Dacă părintele ar avea reacţia de a ignora, copilul nu va repeta comportamentul, pentru că nu primeşte atenţia de care are nevoie. În schimb, cei mai mulţi dintre părinţi, prima data se amuză, care înseamnă atenţie. Şi, copilul dorindu-şi atenţia părintelui, pentru că nevoia de a fi semnificatifv se câştigă prin atenţie. În schimb, dacă râzi şi pe urmă nu mai râzi, copilul e derutat“, a mai explicat medicul.

Specialistul poate ajuta

Părintele poate apela la ajutorul specialiștilor pentru sfaturi. „Copiii nu vor şti doar pentru că a mai trecut un an şi încă un an, cum să îşi regleze emoţiile în comportamente potrivite, doar dacă le predăm comportamentele potrivite.

Autentitcitatea  este un lucru foarte important în a învăţa copilul cum să poarte în viaţă, pentru că dacă eu dacă trântesc uşa când sunt nervoasă, va trânti şi el jucăria. Trebuie să fim buni observatori şi nu este niciodată nepotrivit să cerem ajutorul unui specialist.

Zona psihiatrică nu înseamnă doar psihiatru care tratează halucinaţiile, Şi nu înseamnă o boală care să fie tratată sau tratabilă”  a spus medicul Ramona Gheorghe.