Vaccinuri Pfizer. Sursa foto: arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
În plin haos sanitar global, guvernele au intrat într-o cursă contra cronometru pentru a asigura accesul la vaccinuri. Contractele au fost semnate rapid, pe volume uriașe, într-un moment în care nimeni nu știa cât va dura pandemia sau câte doze vor fi necesare.
Rezultatul acestei strategii este vizibil astăzi: milioane de doze de vaccin, inclusiv produse dezvoltate de Pfizer, au expirat fără a fi utilizate, iar costurile au fost suportate integral din bugetele publice.
Datele centralizate de instituții internaționale și organizații de presă arată că pierderile globale se ridică la miliarde de euro.
Cantitățile comandate au depășit semnificativ necesarul real
Uniunea Europeană a contractat, în total, peste 4,6 miliarde de doze de vaccinuri COVID-19, potrivit Curții de Conturi Europene.
Această cifră este de aproape zece ori mai mare decât populația totală a Uniunii Europene.
România, la rândul său, a comandat zeci de milioane de doze, mult peste necesarul estimat ulterior pe baza ratei reale de vaccinare. Iar acum plătim o sumă pentru deciziile necalculate ale Guvernului.
În contextul inițial, aceste volume erau justificate de incertitudine. În practică, însă, ele au devenit o povară financiară majoră.
Scăderea rapidă a interesului pentru vaccinare a schimbat complet situația
După primele valuri de vaccinare, cererea a început să scadă accelerat.
Mai mulți factori au contribuit la această evoluție:
- atingerea unui plafon de vaccinare în rândul populației
- reticența unei părți a publicului
- apariția unor variante mai puțin severe ale virusului
- percepția că pandemia este sub control
În acest context, milioane de doze au rămas în stoc, fără a mai fi utilizate.
Pfizer. Sursa foto: flickr.com
Milioane de doze au fost distruse după expirare
Situația a devenit vizibilă în momentul în care statele au început să raporteze distrugerea vaccinurilor.
Potrivit unei analize realizate de Politico, țările din Uniunea Europeană au aruncat sau au pierdut peste 215 milioane de doze de vaccin COVID-19 până în 2023.
Costul estimat al acestor doze depășește 4 miliarde de euro.
În Germania, una dintre cele mai afectate țări din acest punct de vedere, autoritățile au confirmat distrugerea a zeci de milioane de doze, potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății german.
Contractele nu au permis anularea ușoară a comenzilor
Un element esențial în această ecuație îl reprezintă structura contractelor semnate cu producătorii.
În multe cazuri, statele s-au angajat să cumpere cantități fixe, indiferent de evoluția pandemiei.
Aceste contracte includeau clauze care limitau posibilitatea de anulare sau modificare, fără costuri suplimentare.
Astfel, chiar și în momentul în care cererea a scăzut drastic, guvernele au fost obligate să continue achizițiile sau să plătească penalități.
Încercările de donare au venit prea târziu
Pentru a reduce pierderile, multe state au încercat să doneze surplusul de vaccinuri către țări mai sărace.
Inițiative precum COVAX au facilitat redistribuirea dozelor, însă în multe cazuri acestea au ajuns aproape de data expirării.
Organizația Mondială a Sănătății aatras atenția că livrările tardive au limitat capacitatea țărilor beneficiare de a utiliza vaccinurile.
În unele situații, dozele donate au fost, la rândul lor, distruse.
Costul real pentru contribuabili a fost mult mai mare decât se estima inițial
Pierderile generate de vaccinurile expirate nu se limitează la costul de achiziție.
Bugetele publice au fost afectate și de:
- costuri logistice (depozitare la temperaturi speciale)
- transport și distribuție
- campanii de vaccinare
- gestionarea deșeurilor medicale
În final, costul per doză neutilizată a fost semnificativ mai mare decât prețul inițial de achiziție.
România, parte dintr-un fenomen european mai amplu
România nu a fost o excepție în acest context.
Autoritățile au confirmat, în mai multe rânduri, existența unor stocuri mari de vaccinuri neutilizate și dificultăți în gestionarea contractelor.
Discuțiile privind responsabilitatea pentru aceste decizii au ajuns inclusiv în zona anchetelor judiciare.
Problema nu a fost doar una administrativă, ci și una de estimare strategică.
Investigațiile și presiunea publică au crescut
Pe măsură ce pierderile au devenit evidente, presiunea publică asupra autorităților a crescut.
Instituții europene și naționale au început să analizeze modul în care au fost luate deciziile de achiziție.
Curtea de Conturi Europeană a subliniat, în raportul său oficial, că procesul de negociere și estimare nu a fost suficient de transparent.
În paralel, în mai multe state au fost deschise investigații privind modul în care au fost semnate contractele.
Relația directă dintre lideri și companii a ridicat semne de întrebare
Un alt element care a atras atenția a fost comunicarea directă dintre lideri politici și conducerea companiilor farmaceutice.
Interacțiunile dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, au devenit subiect de investigații.
Problema nu a fost existența acestor discuții, ci lipsa unei documentări complete și transparente a negocierilor.
Lecțiile economice și administrative ale crizei vaccinurilor
Situația vaccinurilor expirate scoate în evidență mai multe vulnerabilități ale sistemului decizional.
În primul rând, estimările realizate în condiții de criză pot genera erori majore atunci când nu sunt ajustate în timp real.
În al doilea rând, contractele rigide pot transforma o soluție de urgență într-o problemă pe termen lung.
În al treilea rând, lipsa transparenței reduce încrederea publicului și complică analiza ulterioară a deciziilor.
Industria farmaceutică și-a asumat poziția contractuală
Din perspectiva companiilor, contractele au fost respectate conform termenilor agreați.
Pfizer a susținut constant că acordurile au fost negociate cu statele și că livrările au fost realizate conform obligațiilor contractuale.
Compania nu a fost responsabilă pentru modul în care statele au gestionat distribuția și utilizarea dozelor.
