În 2018, Slobodan Kostovski, denumit de către colaboratorii săi „generalul”, a evadat dintr-o închisoare din Brazilia unde era deținut. Folosind un pașaport fals, s-a întors în Europa și la vechile lui obiceiuri: traficul cu cocaină. Conform unui raport al poliției sârbe din 2022, „generalul” sârb a traficat cantități mari de cocaină în Europa „o lungă perioadă de timp”.

Dar nu este singurul. Potrivit unei investigaţii Reuters, în ultimul deceniu organizațiile criminale din Balcani au fost cei mai puternici „jucători în traficul de droguri din Europa”. Εste semnificativ faptul că în ultimii ani cocaina care intră pe Bătrânul Continent se ridică la sute de tone, mai mult decât ceea ce ajunge chiar și în SUA, iar principalul responsabil pentru acest lucru este cartelul balcanic, potrivit kathimerini.gr.

„Singurul grup care are o poziție hegemonică este cel din Balcani”

În august anul trecut, Kostovski a fost arestat din nou, de data aceasta la Belgrad, fiind acuzat că a transportat 2,7 tone de cocaină din Brazilia în Insulele Canare.

Trăind ani de zile în Brazilia, Kostovski, acum în vârstă de 70 de ani, a reușit să dezvolte legături puternice cu unii dintre cei mai mari producători de cocaină din Columbia, Bolivia și Peru. Pe baza acestor relaţii, a organizat transportul pe mare al drogurilor spre Europa. După cum au subliniat pentru Reuters autorităţi responsabile cu aplicarea legii împotriva drogurilor din SUA, Europa și America Latină, 90% din comerţul global se bazează pe navigaţie, iar transporturile maritime includ – evident – şi ​​droguri.

Când, în 2018, Kostovski se întorcea în Europa după o lungă ședere în Brazilia, contexul era extrem de favorabil pentru comerțul cu cocaină pe Bătrânul Continent deoarece, potrivit Reuters, producția din America de Sud crescuse în ultimii ani, iar cererea europeană puternică era satisfăcută în mare măsură de traficanții din Balcani. Potrivit investigației, traficanții din Balcani domină în prezent „structura complexă a logisticii pentru transportul cocainei din laboratoarele de producție din Munţii Anzi către vânzătorii de pe străzile din Paris, Londra și Berlin”. Aceasta este o realitate care a transformat Europa în „cea mai mare piață a cocainei la nivel global” în prezent.

În declarațiile date către Reuters de Ivo Silva, un detectiv al Poliției Federale braziliene, care l-a anchetat pe Kostovski în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, „când vorbim de expedieri la scară mare pentru aprovizionarea continentului european, singurul grup care are o poziţie dominantă este cel din Balcani”.

„Nu există un naș”

Una dintre cele mai importante arme ale organizațiilor balcanice de cocaină pare să fie structura lor. Spre deosebire de cartelurile mexicane și columbiene, organizațiile balcanice nu au conducere, ci lucrează în schimb „în nuclee mici, care sunt extrem de mobile, caracterizate de secretomanie și capabile să facă trafic cu cantități surprinzător de mari de cocaină”. Chiar dacă este posibil să fi fost implicate în unele lupte interne sângeroase, totuși, toate aceste organizații sunt coalizate în ceea ce forțele de ordine denumesc drept „Cartelul Balcanic”. Însă „nu există o structură ierarhică strictă în cartelul balcanic. Nu există un naș”, a explicat pentru  Reuters un fost ofiţer al agenției americane de control al drogurilor (DEA).

Creșterea traficului de cocaină făcut de cartelul balcanic în Europa a fost evidențiată de o investigație recentă a Centrului pentru Analiză și Operațiuni Maritime, o agenție europeană care coordonează arestările pentru trafic de droguri în Oceanul Atlantic. Potrivit investigaţiei în cauză, 9,11 tone metrice de cocaină legate de cartelul balcanic au fost confiscate pe mare în 2022. Este vorba de o creştere cu aproximativ 300% față de 2015. Anul trecut, în portul belgian Anvers, autoritățile au confiscat 116 tone de cocaină.

Cartelul balcanic lucrează în principal cu organizații criminale din Israel

Potrivit fostului ofiţer DEA, cartelul balcanic lucrează în principal cu organizații criminale din Israel, Olanda, Suedia, Republica Dominicană și China. Dar nu este un lucru bătut în cuie deoarece „colaborează, de fapt, cu oricine”. Faptul că acest cartel se ţine departe de SUA pare să aibă legătură cu dominația cartelurilor mexicane, dar și cu sistemul de poliţie mai strict care predomină acolo.

Potrivit datelor recente ale Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC), capturile de cocaină în Europa de Vest și Centrală au atins un record de 315 tone în 2021, depășind cele 250 de tone confiscate în SUA. Tot conform UNODC, puritatea cocainei în Europa a crescut constant în ultimul deceniu, ceea ce dovedește abundența acesteia.

„Prezență pe întregul lanț de aprovizionare”

În acest context, crimele legate de droguri au crescut foarte mult în Europa. Este edificator faptul că, în martie trecut, Poliția Elenă a destructurat două bande din Muntenegru, care au comis aproximativ 60 de crime, dintre care patru în Grecia. În aceeași lună, străzile din Bruxelles au fost zguduite de mai multe lupte cu arme de foc în care se presupune că a fost implicată mafia albaneză. Și în America Latină prezența traficanților din Balcani este mai puternică decât oricând. După cum a comentat un anchetator Europol pentru Reuters, există peste 50 de nuclee mari de trafic din Balcanii de Vest care operează în toată America Latină, iar „în regiune sunt răspândiți sute de gangsteri”.

O altă explicație pentru puterea cartelului balcanic este, potrivit raportului, că în ultimii douăzeci de ani „mii de bărbați din regiune au lucrat pe nave de marfă, iar unii dintre ei s-au dovedit predispuși la corupție”. Traficanții din Balcani „mituiesc sau amenință navigatorii din Balcani să desigileze containere, să ascundă cocaina printre bunurile lor sau să o transporte la navele lor cu bărci mai mici în timp ce sunt pe mare”. Iar apoi, pe pământ european, „oferă infrastructură de distribuție și de vânzare cu amănuntul pentru vânzările pe stradă, oferind cartelului balcanic o prezență de-a lungul întregului lanț de aprovizionare”.

Aplicații și interceptări telefonice

În perioada în care Kostovski a evadat din închisoare, poliția a început să investigheze două servicii de comunicații criptate – EncroChat și SkyECC – considerând că erau utilizate pe scară largă de către infractori. Potrivit investigației Reuters, „în câțiva ani, polițiștii francezi, olandezi și belgieni au interceptat canalele. În zeci de milioane de conversații, ei au descoperit un ecosistem interlop foarte frecventat în care suspecții vorbeau deschis despre traficul de droguri, traficul de arme și planuri de asasinate”. De notat că aplicația SkyECC a fost folosită și de membrii organizațiilor criminale din Muntenegru care au fost destructurate în Grecia. Ba chiar unul dintre membri descrisese în această aplicație modul în care a comis o crimă.

Potrivit Europol, aceste interceptări ale conversațiilor de către aplicațiile respective au dus la peste 6.500 de arestări din 2020 încoace. Multe dintre ele vizează cartelul balcanic, dar și pe Kostovski. Cu toate acestea, lupta se duce acum în instanțe, întrucât avocații mai multor inculpați contestă legalitatea acestor interceptări ale poliției. O acuzație pe care autoritățile europene o resping, susținând că totul s-a făcut legal și invocând faptul că în acest fel au fost prevenite numeroase alte infracțiuni. (Traducerea-Rador)