Culisele celei mai mari trădări din spionajul românesc. Ristea Priboi despre deconspirarea ofițerilor „fantomă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Istoria serviciilor secrete românești este marcată de un episod extrem de controversat și dureros, care continuă să provoace unde de șoc chiar și la decenii distanță: deconspirarea rețelei de ofițeri de spionaj deplin acoperiți, așa-numitele „fantome”, de către statul român la începutul anilor '90.

Invitat în podcastul „Evenimentul Istoric” moderat de Dan Andronic, fostul ofițer de spionaj extern Ristea Priboi a lansat acuzații fără precedent la adresa lui Ioan Talpeș, fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Considerându-l responsabil de distrugerea unor vieți dedicate interesului național.

Ristea Priboi, fost ofițer de spionaj extern. sursa: EVZ

Ce erau „fantomele” din spionajul românesc

Pentru a înțelege gravitatea situației, jurnalistul Dan Andronic a explicat conceptul de „fantomă” în lumea intelligence-ului. Este vorba despre ofițeri deplin conspirați, oameni cărora li se fabrica o identitate complet nouă, de la locul nașterii până la istoricul școlar și profesional, și care erau trimiși în străinătate, de regulă în Occident.

Misiunea lor este să se integreze perfect în societatea respectivă, construindu-și o viață aparent normală, așteptând ani de zile momentul în care vor fi „activați” pentru a culege informații strategice pentru România.

Acești ofițeri și-au asumat un risc uriaș, rupând adesea legăturile cu trecutul lor real, pe baza garanției absolute că statul român îi va proteja. Această garanție a fost însă încălcată brutal.

„Talpeș a fost un accident al istoriei”

Ioan Talpeș, numit la conducerea SIE în anii '90, a luat decizia de a preda listele cu identitățile reale ale acestor „fantome” către serviciile secrete occidentale americane, germane, franceze, britanice. Ristea Priboi nu a menajat deloc cuvintele atunci când a descris acest act.

Vizibil marcat de soarta foștilor săi colegi, Priboi a declarat: „Este vorba de viața unor colegi de-ai mei care și-au pus totul în slujba interesului național, în slujba României, și se întâmplă să vină un netrebnic, să vină un trădător care să nu țină cont de nimic din toate acestea și să îi arunce în pușcării, să le distrugă viața”.

Fostul ofițer a adăugat tăios: „Talpeș a fost un accident al istoriei și mai ales un accident al SIE, pentru că un asemenea om, cu o asemenea comportare, n-avea ce să caute în fruntea unui serviciu.”

Ioan Talpeș sursa: Arhiva EVZ

Cum a reacționat CIA la predarea listelor

Unul dintre argumentele folosite frecvent de Ioan Talpeș pentru a-și justifica decizia a fost acela că a acționat cu aprobarea conducerii politice, Ion Iliescu, sau la cererea expresă a partenerilor americani, pentru a dovedi transparența noii Românii democratice.

Ristea Priboi demontează ferm această narațiune, dezvăluind un detaliu uluitor despre reacția americanilor: Talpeș s-ar fi dus din proprie inițiativă la CIA cu lista. Conform lui Priboi, reacția CIA a fost de stupoare: „Noi nu ți-am cerut așa ceva”.

Mai mult, CIA, care se ocupă exclusiv de spionaj extern, nu de securitate internă, l-a redirecționat pe Talpeș către FBI, agenția responsabilă de contrainformații pe teritoriul SUA. „Nici ei [americanii] n-au înțeles cum un șef de serviciu de informații al unui stat poate să comită un asemenea act”, a subliniat Priboi.

Dublul standard al trădării: Pacepa vs. Statul Român

Discuția a atins și o dilemă morală profundă.

Dan Andronic a ridicat o întrebare incomodă: dacă actul lui Ion Mihai Pacepa, care a fugit în SUA, este considerat trădare, cum ar trebui catalogat gestul unui stat care își vinde proprii ofițeri inamicului?

Pentru Ristea Priboi, ecuația este simplă și tragică: actul lui Talpeș este de o gravitate extremă tocmai pentru că a fost făcut din vârful instituției care trebuia să-i protejeze. „Acțiunea lui Talpeș a fost o acțiune de trădare, pentru că și-a trădat oamenii pe care trebuia să-i apere cu prețul vieții”, a punctat invitatul.

Unitatea de elită care se ocupa de ofițerii acoperiți a fost desființată nejustificat, iar unii dintre ei, deși au reușit să revină în țară, au fost nevoiți să înceapă de la zero.

Printre aceștia, Priboi a amintit cazul unui ofițer pregătit să devină „fantomă”, a cărui misiune a fost întreruptă, fiind ulterior recuperat pentru direcția de linie a SIE și devenind, mai târziu, coleg cu Priboi în Parlamentul României.

O rană deschisă a spionajului românesc

Deconspirarea „fantomelor” rămâne o rană deschisă în istoria serviciilor de informații din România.

Dincolo de manevrele geopolitice de apropiere față de Occident din anii '90, mărturia lui Ristea Priboi aduce în prim-plan drama umană a ofițerilor abandonați și califică nemilos ceea ce el consideră a fi fost nu o strategie diplomatică, ci un act incontestabil de trădare din interior. Podcastul poate fi urmărit aici.