Din cuprinsul articolului
Criză în justiție, în Republica Moldova a ieșit la iveală odată cu eliberarea a nouă condamnați pe viață. Aceasta a dezvăluit un eșec grav în aplicarea legii amnistiei. O anchetă internă a Ministerului Justiției a scos la iveală un lanț de erori: evaluări de risc superficiale, lipsă de coordonare și decizii grăbite. În urma acestei situații, trei funcționari au fost suspendați. Alți 16 riscă sancțiuni disciplinare. Cinci foști angajați ar putea ajunge în fața procurorilor.
Ancheta internă desfășurată de Ministerul Justiției a durat două luni (8 aprilie - 5 iunie). Timp în care a fost vizată activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Penitenciarului nr. 17. De asemenea, a fost analizat fiecare dosar, procedură și fiecare decizie a instanței. Concluzia este una alarmantă: sistemul a eșuat în evaluarea riscurilor și în coordonarea instituțională. Declarațiile au fost făcute de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cadrul unei conferințe de presă.
Modificările la legea amnistiei – o cauză a crizei din justiție
Această criză din justiție a scos la iveală vulnerabilități grave în sistemul penitenciar. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a explicat că legea modificată a permis ca pedeapsa cu închisoarea pe viață să fie înlocuită prea ușor. Unii deținuți condamnați pentru fapte foarte grave au fost eliberați. iar, autoritățile nu au evaluat corect cât de periculoși sunt aceștia pentru societate.
„Modificările operate la legea amnistiei au creat vulnerabilități în sistemul nostru de justiție penală. Introducerea unor prevederi la legea de bază au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni extrem de grave fără a se evalua în mod eficient riscurile” a declarat ministra.
Evaluări făcute „pe hârtie”
Ministra a declarat că, deși în acte nu au fost încălcate normele legale, evaluările riscului de recidivă s-au făcut formal. Fișele întocmite de comisiile speciale din penitenciar au omis aspecte esențiale. Acestea includ istoricul infracțional, impactul asupra victimelor și pericolul social. În unele cazuri, s-au aplicat beneficii cumulative: amnistie, compensații pentru condiții inumane de detenție și eliberare condiționată. Toate acestea fără o analiză juridică riguroasă.
„Deși aparent nu s-au încălcat normele legale în vigoare, inclusiv fiind corespunzător evaluat riscul redus de recidivă, se constată că pe unele cauze au fost aplicate beneficii cumulative fără o evaluare a proporționalității soluțiilor”, a explicat Mihailov-Moraru.
