Criza apei la Cernavodă. De ce s-a ignorat riscul pentru centrala nucleară și ce măsuri de urgență se iau

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Problemele legate de nivelul scăzut al Dunării în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă nu reprezintă o noutate pentru autorități, ci erau cunoscute de ani de zile. Cu toate acestea, subiectul nu a fost tratat ca o prioritate de către fostele guverne, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în cadrul unei intervenții la Euronews.

Deși situația este cunoscută de peste două decenii și a făcut inclusiv obiectul unor discuții la cel mai înalt nivel între fostul președinte Klaus Iohannis și președintele american Donald Trump, investițiile critice au fost amânate repetat.

Criza apei la Cernavodă. De ce s-a ignorat riscul pentru centrala nucleară și ce măsuri de urgență se iau

Întrebat despre motivele pentru care proiectele de infrastructură hidrologică au fost blocate, ministrul Apărării a indicat lipsa de viziune a celor care au condus anterior instituțiile responsabile.

„Nepăsare, incoerență guvernamentală și un pic de inconștiență. Pentru proiectul Reactoarelor 3 și 4 în viitor la Cernavodă este o precondiție subliniată că nu se pot realiza până când nu se modifică procentul volumului de apă între Brațul Bala și Dunărea Veche. Deci se știau lucrurile astea. De ce nu a fost considerat o prioritate? De ce nu s-au alocat bani? De ce nu s-a deblocat proiectul din Ministerul Transporturilor? Nu știu.”, a declarat Radu Miruță.

sursa: Facebook

Oficialul a subliniat că, de la preluarea mandatului, a fost nevoit să gestioneze consecințele deciziilor amânate de alții. „Eu pot doar să vă spun că aproape de când am ajuns acolo sunt în situația să tot strâng cioburi sparte de cei care au avut alte priorități. Și nu-i problemă că le strângem și pe astea. Dar pe oameni îi interesează ce facem noi.”, a adăugat ministrul.

De ce scade nivelul apei la Cernavodă

Pentru rezolvarea situației actuale, a fost constituit un grup de lucru de urgență care caută cele mai rapide soluții tehnice. Una dintre principalele cauze ale scăderii debitului apei către centrală este modul în care fluviul se bifurcă în județul Călărași.

„Acest grup de lucru spune ‘trebuie să creștem prin ce metodă rapidă putem nivelul de apă de la Cernavodă’. Există o intersecție. Acest celebrul loc din județul Călăraș, unde Dunărea Veche merge spre Cernavodă și unde prin 1750 s-a format Brațul Bala, o alternativă care merge spre Fetești și se întâlnește la Hârșova din nou.”, a detaliat Miruță.

Procesul de eroziune din ultimii secole a schimbat considerabil dinamica cursului de apă, favorizând Brațul Bala în detrimentul Dunării Vechi.

„Acolo este o diferență de nivel. Brațul acela s-a erodat mai mult și este mai jos cu 4 metri decât Dunărea Veche. Atunci când debitul mare al Dunării ajunge la această intersecție, are o rezistență mai mică hidrologică spre Brațul Bala și cam 75-80% din debitul Dunării se duce pe Brațul Bala și mult mai putină apă se îndreaptă spre Cernavodă.”

Soluții de urgență propuse de Apele Române și MApN

În paralel cu eforturile de a debloca proiectul tehnic pe termen lung din cadrul Ministerului Transporturilor, autoritățile încearcă măsuri imediate pe teren pentru redirecționarea debitului de apă.

„În astfel de situații încercăm să vedem ce se poate face instant. O să ne ocupăm și de proiectul acela blocat. Specialiștii de la Apele Române au făcut un proiect pentru care cer sprijinul și la Ministerul Transporturilor să folosească două remorchere ca să împingă niște barje acolo.”, a precizat ministrul.

Totodată, Armata este implicată în operațiuni complexe pentru înlăturarea obstacolelor naturale din calea apei. „La Ministerul Apărării, pentru a detona această stâncă, practic fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar.”, a concluzionat Radu Miruță.