Creștinii ortodocși de rit vechi marchează Ajunul Bobotezei. Zi de post, rugăciune și Agheasmă Mare

Republica Moldova. Creștinii ortodocși care respectă calendarul de rit vechi marchează astăzi Ajunul Bobotezei, una dintre cele mai importante zile de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Botezului Domnului, prăznuită mâine, 19 ianuarie.

În biserici, încă de dimineață, este săvârșită Sfânta Liturghie, urmată de slujba Agheasmei Mari. Enoriașii sunt chemați să participe la slujbe și să ia apă sfințită, considerată tămăduitoare de diferite boli și folositoare pentru sănătatea sufletului și a trupului.

Ajunul Bobotezei este o zi de post și rugăciune, în care credincioșii se pregătesc spiritual pentru marea sărbătoare a Bobotezei. În lăcașurile de cult sunt oficiate slujbe speciale, iar preoții sfințesc apa, cunoscută sub numele de Agheasma Mare.

De ce Agheasma Mare se face doar de două ori pe an

Dacă Agheasma Mică se săvârșește de câteva ori pe parcursul anului, numai două zile, în Ajunul Bobotezei și în ziua Bobotezei, are loc slujba de binecuvântare a apelor, Agheasma Mare. Aceasta se bea, potrivit tradiției, timp de opt zile după sărbătoare.

Potrivit canoanelor bisericești, Agheasma Mare este folosită pentru sfințirea caselor, iluminarea cugetelor, tămăduirea bolilor și sfințirea vieții credincioșilor. Tot astăzi, în multe sate, preoții merg cu prin sate pentru a binecuvânta casele și gospodăriile oamenilor, dar și pentru a vizita bolnavii care nu pot ajunge la biserică pentru a lua Agheasma Mare.

Semnificația religioasă a Bobotezei

Slujba Agheasmei Mari sau sfințirea cea mare a apei se săvârșește în amintirea botezului lui Iisus Hristos în râul Iordan și a arătării Sfintei Treimi, eveniment prăznuit în ziua Bobotezei, pe 18 ianuarie, potrivit calendarului de rit vechi.

Pentru credincioși, puterea aghiasmei este foarte mare. Aceasta se ia spre sănătatea sufletului și a trupului și este folosită la sfințirea locașurilor de cult, a vaselor bisericești, a veșmintelor liturgice, a caselor, a izvoarelor de apă și a grădinilor. Preoții și credincioșii consideră că apa sfințită de Bobotează are o putere deosebită, deoarece este sfințită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh, chiar în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului. Apa sfințită în această zi nu se strică niciodată.

Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba de sfințire. Agheasma Mare se săvârșește exclusiv de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, care se face în prima zi a fiecărei luni în biserică, dar și în case, la sfeștanie. Agheasma Mare poate fi băută doar timp de opt zile, iar pentru folosirea ei ulterior este necesară binecuvântarea preotului duhovnic.

Semne populare și superstiții

Tradiția populară spune că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii sunt acoperiți de promoroacă, anul va fi unul bogat în roade. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții, dinspre ziua de Bobotează, despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tot potrivit tradiției, la Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.

Fetele își pun busuioc sub pernă

În noaptea de Bobotează, fetele tinere își leagă pe inelar un fir roșu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă și își visează ursitul. Se mai spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, aduceau mâncare și băutură, cântau și dansau, iar dimineața ieșeau pe stradă și îi amenințau pe bărbații întâlniți cu aruncatul în apă. Obiceiul era cunoscut sub numele de „Iordănitul femeilor”. În anumite regiuni, integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite se făcea prin udarea cu apă din fântână sau din râu.

Boboteaza în alte țări

În alte părți ale lumii, Boboteaza este marcată prin tradiții diferite. În Franța, se gătea „la galette des rois”, o plăcintă împărțită în felii egale, plus una „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, oferită unui sărac. Astăzi, în plăcintă se ascunde o figurină sub forma unui rege mag, iar cel care o găsește este desemnat regele zilei.

În Olanda și Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care este ascunsă o figurină asemănătoare. Cel mai tânăr membru al familiei alege feliile, iar regele zilei își alege o regină. Copiii merg din casă în casă cu steaua pentru a primi dulciuri și mandarine.

În Spania și în unele regiuni din Italia, copiii primesc cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerilor.