Într-un an marcat de încă mai multe inundații, uragane și secete, guvernele și companiile au fost nevoite să analizeze mai atent riscurile financiare și expunerea lor la schimbările climatice.

Acest lucru nu a fost nicăieri mai evident decât la conferința ONU privind clima din Egipt, unde țările au ajuns la un acord istoric pentru crearea unui fond care să ajute țările sărace să facă față costurilor dezastrelor cauzate de climă.

Cu toate acestea, discuțiile COP27 din Egipt au făcut prea puțin pentru a aborda cauza acestor dezastre - nivelurile tot mai ridicate de gaze cu efect de seră din atmosferă.

Acest tip de progres lent în abordarea schimbărilor climatice a determinat țările vulnerabile să fie hotărâte să obțină aprobarea așa-numitului fond pentru pierderi și daune - după încă un an de dezastre meteorologice extreme, inclusiv valuri de căldură record din Statele Unite până în China, ghețari care se prăbușesc în India și Europa și o secetă nesfârșită care împinge milioane de oameni spre foamete în Africa de Est.

Asigurătorii au resimțit durerea, deoarece anul a adus trei dintre cele mai costisitoare dezastre ale deceniului - inundații care au provocat pagube de 40 de miliarde de dolari în Pakistan, o serie de valuri de căldură mortale în timpul verii, care au provocat colectiv pierderi de peste 10 miliarde de dolari în Europa, și uraganul Ian care a lovit Florida și Carolina de Sud, cu un cost de 100 de miliarde de dolari, potrivit firmei de modelare a riscurilor RMS.

Fondul pentru pierderi și daune a marcat, de asemenea, o lovitură diplomatică din partea națiunilor sărace, după decenii de rezistență din partea SUA și a Europei, care se temeau că ar putea fi trase la răspundere pentru emisiile lor istorice. Dar țările au convenit ca fondul să fie alimentat de instituțiile financiare existente și nu de națiunile bogate, atenuând astfel, deocamdată, aceste preocupări legate de răspundere.

Pe măsură ce grupurile de supraveghere au reclamat companiile pentru că nu au dezvăluit modul în care schimbările climatice le-ar putea amenința din punct de vedere financiar, investitorii s-au confruntat cu o presiune tot mai mare atât pentru că au mers prea departe în abordarea riscurilor climatice, cât și pentru că nu au mers suficient de departe.

"Este vestul sălbatic în ceea ce privește ceea ce ar trebui să facă companiile. Și sunt unele care spală bani, da", a declarat Katharine Hayhoe, climatolog canadian și cercetător șef la Nature Conservancy. Dar companiile care fac eforturi sincere se confruntă cu reacții de respingere din partea unei zone radicale a societății, care reproșează zborurile spre conferințe sau consumul de carne. De la un moment dat, oamenii au început să arunce cu supă și vopsea și să se lipească de lucruri.

"Am înțeles", a spus Hayhoe. "Este o reacție psihologică la frica autentică pe care oamenii o simt atunci când încep să înțeleagă amploarea acestei probleme".

Alții au căutat să își ducă nemulțumirile în instanță. Până în prezent, există 2.176 de procese legate de climă în curs de desfășurare în întreaga lume, inclusiv 654 intentate în sălile de judecată din Statele Unite, potrivit Sabin Center for Climate Change Law de la Universitatea Columbia.

Iar oamenii de știință și economiștii fac noi progrese în ceea ce privește calcularea exactă a gradului în care activitatea unei țări ar fi putut contribui la schimbările climatice - și la dezastre specifice. Această linie de argumentare, denumită "știința atribuirii climei", și-a făcut loc în mai multe săli de judecată.

"Până acum a fost o bătălie a experților pe hârtie", a declarat directorul executiv al Centrului Sabin, Michael Burger. "Ceea ce nu am văzut încă este un proces real" care să prezinte dovezi în direcția atribuirii unui anumit procent de obligație unei companii sau unei țări care poluează clima.

Dar este doar o chestiune de timp, spun experții.

Ce va fi în 2023?

Odată cu noul an,este de așteptat o mai mare anxietate a publicului pe măsură ce schimbările climatice continuă să se intensifice - și o mai mare îngrijorare în rândul companiilor și al guvernelor cu privire la responsabilitate și risc.

Companiile și investitorii se vor confrunta cu presiuni pentru a-și face lanțurile de aprovizionare și operațiunile rezistente la schimbările climatice.

În sălile de judecată se vor înregistra mai multe cazuri legate de climă, axate atât pe provocarea guvernelor naționale de a-și spori ambițiile în materie de politici climatice, cât și pe tragerea la răspundere a corporațiilor pentru emisiile lor sau pentru practicile înșelătoare.

La sfârșitul anului, țările se vor întâlni din nou la următorul summit al ONU privind clima, COP28, care va avea loc în Dubai. Acestea vor fi supuse unei presiuni suplimentare pentru a reduce emisiile la jumătate până în 2030 și la zero până în 2050 - singura cale de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

"Un număr tot mai mare de actori puternici acceptă faptul că nu putem continua să ne ascundem capul în nisip", a declarat Burger.

(sursa: Mediafax)