Creierul nu vede toți banii la fel. De ce cheltuim unele sume mai ușor

Creierul nu vede toți banii la fel. De ce cheltuim unele sume mai ușorreduceri magazin / sursa foto: dreamstime.com

Oamenii pot cheltui mai ușor o sumă de bani în funcție de proveniența acesteia, chiar dacă valoarea este identică. Un studiu internațional realizat pe 5.589 de persoane din 21 de țări analizează modul în care oamenii își împart mental banii în categorii și explică de ce aceeași sumă poate fi percepută diferit în situații distincte.

Cercetarea, publicată în Journal of Consumer Research examinează teoria „contabilității mentale”, un concept din economia comportamentală care descrie felul în care oamenii evaluează și gestionează banii în funcție de context.

Rezultatele sugerează că acest mecanism continuă să influențeze deciziile de consum, inclusiv într-o perioadă în care plățile digitale au devenit tot mai răspândite.

De ce 100 de dolari pot avea valori diferite în mintea unei persoane

Din punct de vedere financiar, 100 de dolari au aceeași valoare indiferent dacă provin din salariu, dintr-o rambursare fiscală sau dintr-un cadou. Din punct de vedere psihologic, însă, proveniența banilor poate influența modul în care sunt cheltuiți.

De exemplu, o persoană poate considera banii câștigați prin ore suplimentare drept venit destinat cheltuielilor obișnuite, în timp ce aceeași sumă primită sub forma unei rambursări fiscale poate fi percepută ca un câștig suplimentar, disponibil pentru cumpărături sau activități recreative.

Această diferență de percepție nu schimbă valoarea reală a banilor, dar poate influența deciziile financiare. În loc să trateze toate sumele ca parte a unui singur buget, oamenii tind să le asocieze unor categorii mentale, fiecare cu propriile reguli de cheltuire.

Cum influențează economiile deciziile de cumpărare

Contabilitatea mentală se manifestă și atunci când consumatorii compară prețurile sau încearcă să economisească. Studiul a analizat inclusiv situații în care aceeași reducere este raportată la produse cu prețuri diferite.

De exemplu, o economie de 5 dolari poate părea importantă la cumpărarea unui produs de 10 dolari, dar mult mai puțin semnificativă pentru un produs care costă 100 de dolari. În ambele cazuri, suma economisită este identică, însă proporția din prețul inițial diferă.

Acest mecanism poate explica de ce unele reduceri par mai atractive decât altele, chiar și atunci când avantajul financiar concret nu justifică întotdeauna diferența de percepție. Consumatorii nu evaluează doar suma economisită, ci și raportul acesteia cu prețul produsului.

Ce diferențe au observat cercetătorii între țări

Analiza celor 5.589 de participanți din 21 de țări a indicat că efectele contabilității mentale au fost mai slabe în țările cu venituri mai reduse decât în cele mai bogate.

adult, magazin de jucarii

adult, magazin de jucarii / sursa foto: © Auremar | Dreamstime.com

O posibilă explicație este că persoanele cu resurse financiare limitate acordă o atenție mai mare valorii concrete a banilor, indiferent de proveniența lor sau de contextul unei achiziții. Totuși, această interpretare trebuie privită ca o posibilă explicație a rezultatelor, nu ca o regulă valabilă pentru fiecare persoană.

Potrivit informațiilor prezentate despre cercetare, vârsta, nivelul de educație și venitul gospodăriei nu au fost asociate în mod clar cu manifestarea fenomenului. Rezultatul sugerează că modul de organizare mentală a banilor nu poate fi explicat exclusiv prin aceste caracteristici individuale.

Ce înseamnă descoperirea pentru bugetul personal

Contabilitatea mentală poate influența atât cumpărăturile cotidiene, cât și modul în care oamenii gestionează veniturile suplimentare, economiile și cheltuielile neprevăzute. Dacă o sumă este considerată un bonus sau un câștig neașteptat, există posibilitatea ca aceasta să fie cheltuită mai repede decât o sumă echivalentă provenită din venitul obișnuit.

O modalitate practică de a limita efectele acestor percepții este evaluarea tuturor veniturilor și cheltuielilor în cadrul aceluiași buget. Astfel, deciziile pot fi raportate la obiectivele financiare și la resursele disponibile, nu doar la eticheta mentală atribuită banilor.