Evoluția creierului uman. Sursa foto: Freepik.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Senzația de gâdilat este o reacție naturală a corpului, asociată de cele mai multe ori cu râsul, jocul și buna dispoziție. Totuși, majoritatea oamenilor au observat un detaliu curios.
Este absolut imposibil să obții aceeași reacție atunci când încerci să te gâdili singur. Oricât de sensibilă ar fi o zonă a corpului, atingerea proprie nu declanșează râsul necontrolat sau senzația intensă pe care o provoacă o altă persoană. Răspunsul la această enigmă rezidă în modul sofisticat în care creierul procesează mișcările și senzațiile tactile.
Secretul creierului tău. Motivul pentru care nu te poți gâdila singur, oricât ai încerca
Responsabil pentru această reacție este cerebelul, o regiune din partea posterioară a creierului care coordonează mișcările motorii și anticiparea senzorială. Atunci când decizi să îți atingi propria piele, creierul trimite două semnale simultane. Primul comanda mișcarea efectivă a mâinii, iar al doilea reprezintă o copie a acestei comenzi, transmisă către zonele senzoriale.
Corp. Sursa foto Pixabay
Această copie permite creierului să prezică exact unde, când și cât de tare te vei atinge. Deoarece reacția este complet anticipată, sistemul nervos reduce intensitatea senzației, considerând-o neimportantă și lipsită de pericol.
Factorul surpriză și mecanismul de apărare
Gâdilatul provocat de altcineva funcționează complet diferit deoarece îi lipsește elementul de predictibilitate. Creierul nu poate anticipa presiunea, viteza sau locația exactă a atingerii. Din punct de vedere evolutiv, reacția la gâdilat este strâns legată de mecanismele de apărare ale organismului. Pielea transmite semnale de alertă similare celor declanșate de prezența unei insecte sau a unui pericol extern. Când atingerea vine din exterior, creierul rămâne într-o stare de latență și hiper-conștientizare, generând reacția involuntară și râsul reflex.
Aproape imposibil de fentat propriul sistem nervos
Există puține excepții de la această regulă, iar acestea apar de obicei în condiții neurologice particulare. De exemplu, persoanele care suferă de anumite tulburări pot experimenta senzația de gâdilat propriu, deoarece creierul lor întâmpină dificultăți în corelarea mișcării comandate cu senzația tactilă rezultată.
De asemenea, cercetătorii au realizat experimente folosind brațe robotice controlate cu o ușoară întârziere. Atunci când atingerea este decalată chiar și cu o fracțiune de secundă față de comanda motorie, creierul pierde capacitatea de predicție, iar senzația de gâdilat reapare.
În concluzie, imposibilitatea de a te gâdila singur reprezintă o demonstrație impecabilă a eficienței creierului uman, care filtrează informațiile senzoriale redundante pentru a se putea concentra pe stimulii externi cu adevărat importanți.
Recomandările noastre
