Social
Cimpanzeii și gorilele își păstrează mai bine masa creierului. Diferența față de oameni atrage atenția
Creierul primatelor si al omului / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Creierul cimpanzeilor, gorilelor, urangutanilor și bonoboșilor nu prezintă aceeași scădere a masei odată cu înaintarea în vârstă observată la oameni, potrivit unei analize comparative publicate în octombrie 2026. Cercetarea, care a inclus 601 de exemplare din aceste specii de primate, oferă noi indicii despre relația dintre durata de viață, evoluție și îmbătrânirea creierului.
Rezultatele au fost prezentate într-un material publicat de revista Nature pe 9 octombrie 2026, pe baza unui studiu apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Cercetătorii au urmărit dacă masa creierului se modifică pe parcursul vieții adulte la cele mai apropiate rude evolutive ale oamenilor și au constatat că reducerea semnificativă a acesteia nu pare să fie o caracteristică generală a îmbătrânirii marilor maimuțe.
Ce au descoperit cercetătorii
Analiza a inclus 601 de exemplare de cimpanzei (Pan troglodytes), gorile (Gorilla gorilla), urangutani din două specii (Pongo pygmaeus și Pongo abelii) și bonoboși (Pan paniscus).
Cercetătorii au comparat masa creierului la indivizi de vârste diferite, inclusiv la exemplare ajunse la vârste înaintate. În ansamblu, datele nu au indicat o scădere semnificativă a masei cerebrale de-a lungul vieții adulte la aceste specii.
La oameni, în schimb, masa creierului începe să scadă, în medie, în jurul vârstei de 45–50 de ani, chiar și în absența unor boli. Această diferență ridică întrebări despre mecanismele biologice care influențează îmbătrânirea sistemului nervos și despre felul în care evoluția a modelat durata de viață a diferitelor specii.
gorila
Este important de precizat că masa creierului reprezintă doar unul dintre indicatorii îmbătrânirii neurologice. Stabilitatea acesteia nu înseamnă automat că toate funcțiile cerebrale rămân neschimbate odată cu vârsta.
De ce ar putea exista diferențe între oameni și celelalte primate
O posibilă explicație ține de durata de viață. Oamenii trăiesc, în general, mai mult decât celelalte mari maimuțe în condiții naturale, iar această longevitate suplimentară ar putea permite acumularea unor modificări biologice care devin mai evidente la vârste înaintate.
Potrivit ipotezei discutate în materialul publicat de Nature, pierderea masei cerebrale ar putea fi asociată, cel puțin parțial, cu prelungirea proceselor de îmbătrânire la oameni. Totuși, rezultatele comparative nu demonstrează, de unele singure, că longevitatea este cauza directă a diferenței.
Creierul uman are, de asemenea, particularități anatomice și evolutive, inclusiv o dezvoltare amplă a cortexului cerebral. Înțelegerea modului în care aceste caracteristici interacționează cu îmbătrânirea ar putea contribui la explicarea vulnerabilității diferite a speciilor la modificările neurologice asociate vârstei.
Ce înseamnă rezultatele pentru cercetarea îmbătrânirii
Studiul poate ajuta la delimitarea modificărilor cerebrale care apar în mod obișnuit odată cu vârsta de cele care ar putea fi mai pronunțate în evoluția umană. Comparațiile dintre specii sunt importante pentru cercetarea mecanismelor biologice ale îmbătrânirii și pentru identificarea factorilor care influențează sănătatea creierului pe termen lung.
Cu toate acestea, absența unei scăderi semnificative a masei cerebrale nu exclude alte schimbări. Volumul substanței cenușii, integritatea substanței albe, conexiunile neuronale și performanțele cognitive pot urma traiectorii diferite pe parcursul vieții.
Prin urmare, rezultatele nu arată că marile maimuțe nu îmbătrânesc neurologic, ci că pierderea masei creierului nu pare să fie un fenomen general în rândul speciilor analizate.
Recomandările noastre
