Care sunt, de fapt, vârstele creierului. Studiul care schimbă ce credeam despre adolscență, maturitate și îmbătrânire

RMN Creier / Sursa foto: dreamstime.com

O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a dezvăluit că creierul uman nu urmează un tipar liniar de la naștere până la bătrânețe, ci parcurge cinci faze distincte, cu puncte-cheie la vârstele de 9, 32, 66 și 83 de ani.

Studiul, realizat pe aproximativ 4.000 de persoane până la vârsta de 90 de ani, se bazează pe scanări care au analizat conexiunile dintre celulele creierului, oferind o perspectivă unică asupra modului în care rețeaua neuronală evoluează de-a lungul vieții.

Cercetătorii susțin că rezultatele ar putea ajuta la înțelegerea motivelor pentru care riscul apariției tulburărilor de sănătate mintală și a demenței variază pe parcursul vieții.

Cinci faze ale creierului uman

Conform studiului publicat în jurnalul Nature Communications, cercetătorii au identificat cinci faze distincte ale creierului:

• Copilăria – de la naștere până la 9 ani
• Adolescența – de la 9 până la 32 de ani
• Vârsta adultă – de la 32 până la 66 de ani
• Îmbătrânirea timpurie – de la 66 până la 83 de ani
• Îmbătrânirea târzie – de la 83 de ani încolo

Dr. Alexa Mousley, unul dintre autorii studiului, a declarat pentru BBC:

„Creierul se reconfigurează pe tot parcursul vieții. Întotdeauna întărește și slăbește conexiunile, și nu urmează un tipar constant – există fluctuații și faze de reconfigurare a creierului.”

Potrivit cercetătorilor, deși unii indivizi ating aceste repere mai devreme sau mai târziu decât alții, vârstele respective ies în evidență în mod clar în datele colectate.

Acest tipar nu fusese descoperit anterior din cauza lipsei de date la scară largă, fiind posibil doar datorită numărului mare de scanări cerebrale incluse în studiu.

Copilăria - creierul în expansiune rapidă

Prima perioadă de viață, copilăria, este caracterizată de o creștere rapidă a dimensiunii creierului și de eliminarea excesului de conexiuni între celulele nervoase, numite sinapse.

Potrivit cercetării, creierul funcționează mai puțin eficient în această etapă.

Dr. Mousley explică:

„Creierul se comportă ca un copil care se plimbă prin parc, mergând oriunde îi trece prin minte, mai degrabă decât să meargă direct de la punctul A la punctul B.”

Aceste modificări reprezintă o etapă esențială pentru dezvoltarea capacităților cognitive și pentru pregătirea pentru adolescență, când creierul începe să devină mult mai eficient.

Adolescența- perioada eficienței maxime

Începând cu vârsta de 9 ani, conexiunile creierului trec printr-o perioadă de „eficiență nemiloasă”. Dr. Mousley descrie acest moment drept „o schimbare majoră” și „cea mai profundă dintre toate fazele creierului”.

Aceasta este, de asemenea, perioada în care riscul de apariție a tulburărilor mintale este cel mai ridicat. În mod surprinzător, adolescența continuă până în jurul vârstei de 32 de ani, mult mai târziu decât se credea anterior.

„Aceasta este singura perioadă a creierului în care rețeaua neuronală devine mai eficientă. Rezultatele susțin multe măsurători ale funcției creierului, sugerând că aceasta atinge apogeul în primii ani ai treilea deceniu de viață, dar este foarte interesant că creierul rămâne în aceeași fază între 9 și 32 de ani,” a explicat dr. Mousley.

Vârsta adultă - perioada stabilității

Perioada următoare, care începe la 32 de ani, reprezintă o etapă de stabilitate, fiind cea mai lungă fază a creierului, ce durează aproximativ trei decenii.

Schimbările sunt mai lente comparativ cu adolescența, însă eficiența neuronală începe să scadă treptat. Dr. Mousley afirmă:

„Aceasta corespunde cu un platou al inteligenței și personalității, pe care mulți dintre noi l-am observat sau experimentat.”

În această perioadă, creierul continuă să învețe și să se adapteze, dar ritmul transformărilor este mai moderat, iar stabilitatea cognitivă predomină.

Îmbătrânirea timpurie - de la 66 la 83 de ani

La vârsta de 66 de ani începe faza de îmbătrânire timpurie, care nu reprezintă o declin abrupt, ci o modificare graduală a tiparelor conexiunilor cerebrale.

Creierul devine tot mai fragmentat în regiuni care funcționează independent, similar cu membrii unei trupe care încep proiecte solo.

Deși studiul a analizat creiere sănătoase, aceasta este și vârsta la care încep să apară afecțiuni precum demența sau hipertensiunea arterială, care influențează sănătatea cerebrală.

Îmbătrânirea târzie - peste 83 de ani

Ultima fază a creierului, de la 83 de ani încolo, prezintă modificări similare cu cele din perioada de îmbătrânire timpurie, dar mult mai pronunțate.

Cercetătorii au avut dificultăți în a găsi persoane sănătoase pentru scanări, astfel că datele pentru această etapă sunt mai limitate.

Dr. Mousley a subliniat:

„Ceea ce m-a surprins cu adevărat a fost cât de bine se aliniază aceste vârste cu repere importante din viață, cum ar fi pubertatea, problemele de sănătate ulterioare și chiar schimbările sociale semnificative din primii ani ai treilea deceniu, cum ar fi părinția.”

Implicații pentru sănătatea mintală și neuroștiințe

Studiul nu a analizat diferențele dintre bărbați și femei, însă cercetătorii anticipează întrebări legate de impactul menopauzei sau al altor modificări hormonale.

Prof. Duncan Astle, profesor de neuroinformatică la Universitatea Cambridge, a declarat:

„Multe condiții neurodezvoltative, de sănătate mintală și neurologice sunt legate de modul în care creierul este conectat. Diferențele în structura conexiunilor cerebrale prezic dificultăți în atenție, limbaj, memorie și o multitudine de comportamente diferite.”

Prof. Tara Spires-Jones, director al Centrului pentru Științe Descoperitoare ale Creierului de la Universitatea din Edinburgh, a apreciat studiul:

„Este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru pe parcursul vieții.”

Ea a subliniat că aceste rezultate se potrivesc cu înțelegerea actuală a procesului de îmbătrânire cerebrală, adăugând totuși:

„Nu toată lumea va experimenta aceste modificări ale rețelelor neuronale exact la aceleași vârste.”

Evoluția creierului uman, o descoperire semnificativă a neuroștiinței

Cercetarea oferă o privire detaliată asupra modului în care creierul uman evoluează în cinci faze distincte, fiecare cu caracteristici și schimbări proprii.

Datele pot contribui la o mai bună înțelegere a riscului apariției tulburărilor mintale și a demenței și pot ajuta la dezvoltarea strategiilor de prevenție și intervenție adaptate vârstei.

Aceste descoperiri reprezintă un pas semnificativ în neuroștiințe, arătând că dezvoltarea cerebrală nu se încheie odată cu adolescența, ci continuă până în primii ani ai treilea deceniu, iar ulterior, creierul intră treptat într-o fază de stabilitate și de reorganizare a conexiunilor.

Pe termen lung, studiile de acest tip pot furniza instrumente pentru anticiparea problemelor cognitive și pentru înțelegerea mai profundă a proceselor de învățare, adaptare și declin cerebral.