„Decizia este bun-luată (…) Problema poate fi gestionată ușor în România și cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre”, a declarat șeful statului. La 7 septembrie, el avea, însă, o opinie diferită: „1.700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni, maxim, în România, fiindcă atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu (…) România nu are capacitatea să integreze pe acești refugiaţi în societate”.

Șeful statului a încercat acum să minimalizeze impactul deciziei din JAI. „Numărul de refugiaţi pe care ar urma să îi primească România în realitate nu este mare, şi nu trebuie să îi primim pe aceşti refugiaţi în următoarele săptămâni. Este vorba de o perioadă de cel puțin un an de zile, mai probabil doi ani de zile, în care, eşalonat, ar trebui să îi primim pe aceşti refugiaţi”, a explicat Klaus Iohannis.

În plus, el a apărat mandatul pe care vicepremierul Gabriel Oprea l-a avut la reuniunea de la Bruxelles, spunând că acest mandat a fost „perfect”. „Vreau să subliniez că ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului, conform legislaţiei în vigoare, întărit de decizia CSAT”, a arătat Iohannis.