Coșul românului devine tot mai ușor. Cu aceeași bani, cumpărăm mai puțin decât în urmă cu doi ani

Prețurile alimentelor din România au continuat să crească puternic în 2024–2025, influențate de inflație persistentă și costuri ridicate. Analizăm evoluția indicele prețurilor alimentelor pe baza datelor oficiale INS și Eurostat și impactul asupra puterii de cumpărare.

Prețurile alimentelor au crescut semnificativ între 2024 și 2025

Datele oficiale indică faptul că, în România, prețurile alimentelor au înregistrat majorări consistente în ultimii doi ani, sub influența inflației și a creșterii costurilor de producție și logistică.

Conform ultimelor cifre publicate, rata anuală a inflației pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice a fost de aproximativ 7,6–7,8% în noiembrie 2025, mult peste media pe termen lung.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP), care permite compararea la nivel european, arată de asemenea o creștere accentuată a prețurilor alimentare în România în această perioadă. În noiembrie 2025, indicele HICP pentru categoria alimentelor (inclusiv nealcoolice) era aproape 178 în termeni de index pentru 2015=100, ceea ce semnifică o majorare semnificativă față de anii anteriori.

Mărturii terifiante ale fiicei Mariei Câmpina: Ce se întâmplă cu fetele care înșală, în tradiția rromă

Alexandra Păcuraru intră în AUR și preia funcția de vicepreședinte pe Dobrogea

Pe de altă parte, raportările oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) relevă datele generale ale inflației: spre exemplu, rata anuală a inflaţiei din decembrie 2024 în România a fost 5,1%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu aproape 5,9% față de decembrie 2023.

Datele INSSE despre inflația alimentară și indicele general de prețuri

INS calculează indicele prețurilor de consum (IPC) și furnizează, lunar, evoluția prețurilor în funcție de categorii de produse. În 2025, România s-a confruntat cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, inclusiv la alimente. În acest context, alimentele au fost printre principalele contribuții la dinamica prețurilor de consum, alături de servicii și energie.

Datele INS nu sunt încă disponibile în forma finală pentru tot anul 2026, dar tendința de până acum — cu rate de inflație alimentară semnificative în 2024–2025 — sugerează că presiunea asupra prețurilor alimentare rămâne ridicată și în 2026.

Prețurile alimentare din perspectiva europeană

Datele comparative la nivelul UE oferă un context util: potrivit Eurostat și statistici recente, România se afla în 2024 printre țările UE cu prețuri la alimente sub media europeană, ceea ce înseamnă că, în ciuda creșterilor, alimentele erau încă relativ mai ieftine decât în alte state membre.

Totuși, faptul că România înregistra una dintre cele mai ridicate rate ale inflației generale în 2025 — peste media UE — sugerează că presiunea pe prețurile alimentelor a continuat să fie puternică, chiar dacă nivelul relativ al prețurilor rămâne competitiv la scară europeană.

Inflație. Sursă foto: Freepik.com

Ce înseamnă datele oficiale pentru consumatorii români

Pentru gospodăriile din România, evoluția prețurilor alimentelor în 2024–2025 s-a tradus în o erodare a puterii de cumpărare, prin faptul că majorările alimentare au rămas peste creșterea medie a salariilor și a altor venituri salariate. De exemplu, fructele proaspete și laptele au avut creșteri de preț notabile, iar produsele de bază precum pâinea sau zahărul au contribuit semnificativ la inflația alimentară.

Aceasta înseamnă că, deși România rămâne relativ ieftină la nivel european pentru anumite categorii de alimente, presiunea internă asupra prețurilor de consum a fost și rămâne reală pentru consumatorii români, iar coșul de cumpărături s-a schimbat în mod semnificativ în ultimii doi ani.

Indicele armonizat HICP: o măsură standard

Indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) este metoda utilizată de Eurostat pentru a compara inflația între statele membre ale UE. În cazul României, creșterea HICP pentru categoria alimentelor reflectă faptul că, deși produsele alimentare pot fi mai ieftine în termeni absoluti comparativ cu alte țări UE, ritmul de creștere al prețurilor alimentare este peste media pe termen lung în România.