Clasa politică din Occident pare din ce în ce mai ruptă de realitate. Au demonstrat-o cu prisosință parlamentarii pro-europeni din Marea Britanie care au visat, împotriva tuturor evidențelor, că electoratul nu vrea ieșirea din Uniunea Europeană. O situație similară pare a fi și în Italia, unde coaliția dintre Partidul Democrat și Milcarea 5 Stele are puține șanse să rămână la putere după următoarele alegeri, în ciuda proceselor împotriva lui Matteo Salvini. Valul de nemulțumire populară tinde, însă, să devină greu de oprit și în inima Uniunii Europene, în Germania și Franța, țări care au profitat cel mai mult de construcția europeană.
La Paris, Emmanuel Macron începe, pentru prima oară, să se teamă că nu va fi reales la următoarele alegeri. Nemulțumirile sunt prea mari și prea multe, așa că nici măcar alianța tuturor forțelor progresiste și pro-europene în turul doi al alegerilor prezidențiale nu-i mai poate garanta victoria împotriva Rassemblement national .
„După ultimele sondaje de opinie, scrie Andrea Massardo ]n ilgiornale.it, președintele Franței, Emmanuel Macron, trebuie să ia serios în considerare posibilitatea ca la următoarea rundă electorală din 2022 să nu poată obține un nou mandat. De fapt, potrivit celor susținute de Le Monde, consensul popular față de planul său de reformă a scăzut fără încetare de la alegerile sale din 2017, mai ales printre acele categorii care s-ar putea alătura adversarei sale Marine Le Pen”.
Oricât ar părea de curios, tânărul Macron a venit la putere și cu votul pensionarilor. Lucrurile s-au schimbat, însă. „Acum, o mare parte din dezamăgirea la adresa președintelui Franței și a echipei de guvernare a lui Edouard Philippe vine din partea pensionarilor”. Astfel, încrederea în echipa președintelui a scăzut cu 5% numai de la începutul anului. Curios la prima vedere, căderea este chiar mai mare în rândul managerilor de firme (11 la sută), deși ambițioasele planuri ale lui Macron se adresează exact acestei categorii extrem de dinamice din punct de vedere economic.
În ciuda tuturor manevrelor (vă amintiți, desigur, puzderia de partide și liste apărute în urma manifestațiilor Vestelor Galbene), partidul lui Marine Le Pen,, Rassemblement National, a profitat de toate eșecurile lui Macron de la nefericita taxă pe carbon, până la planurile de reformă a sistemului de pensii.
Riscul ca următorul președinte al Franței să provină din rândurile dreptei naționaliste a fost evidențiat, de altfel, și de Financial Times.
Recomandările noastre
