Daniel Dăianu. Sursă foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB, anunțată de premierul Ilie Bolojan după discuțiile de la Bruxelles, nu are fundament în datele actuale. „În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, a transmis Consiliul Fiscal, subliniind necesitatea unei consolidări fiscale mai ferme pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene.
România trece printr-o criză bugetară
Raportul Consiliului Fiscal vine exact în momentul în care Guvernul operează prima rectificare bugetară din 2025 — o etapă esențială în corectarea diferențelor dintre proiecțiile inițiale și execuția reală. În mod tradițional, rectificarea are loc la jumătatea anului, atunci când autoritățile ajustează bugetele instituțiilor: celor care nu și-au cheltuit integral fondurile li se reduc alocările, iar sumele rămase sunt redistribuite către ministerele sau agențiile care au depășit planul de cheltuieli.
Situația actuală este însă mult mai tensionată. România se confruntă cu o criză bugetară fără precedent, amplificată de deciziile fiscale recente — inclusiv majorarea TVA de la 19% la 21%. Daniel Dăianu atrage atenția că tocmai politicile guvernamentale au generat dezechilibrul fiscal, subliniind un paradox dureros: deși statul a creat criza, consecințele financiare sunt suportate de contribuabili.
Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Dăianu: Criza bugetară este auto-provocată
Economistul Daniel Dăianu avertizează că România a ajuns într-o situație paradoxală, în care dezechilibrul fiscal este rezultatul propriilor decizii politice. „Criza bugetară este auto-provocată”, afirmă Daniel Dăianu, explicând că anii electorali nu pot fi o scuză pentru derapaje majore în gestionarea finanțelor publice. În opinia sa, adâncirea deficitului din 2024 s-a datorat în principal creșterilor de cheltuieli permanente – precum salariile, pensiile și dobânzile – care au împovărat bugetul fără o acoperire reală în venituri.
În ceea ce privește măsurile de austeritate anunțate de guvern, Dăianu atrage atenția că ele nu au produs efectele scontate.
„Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor (...) nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025”, explică el, menționând că impactul recalculării pensiilor și al majorărilor salariale operate anterior a continuat să se resimtă.
Astfel, chiar și cu inflația în scădere, cheltuielile cu salariile și pensiile au crescut ca volum, menținând presiunea asupra bugetului de stat.
Consiliul Fiscal susține că măsurile Guvernului încă nu au efect
Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția că pachetul de majorări de taxe adoptat de Guvernul Bolojan în vara acestui an nu a produs încă rezultatele scontate în privința deficitului. Analiza execuției bugetare din august arată că veniturile suplimentare din noile taxe nu s-au reflectat semnificativ în reducerea decalajului fiscal. Potrivit lui Daniel Dăianu, impactul real al acestor măsuri se va simți abia în ultimele luni ale anului și, în mod substanțial, din 2026.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie”, explică Dăianu.
Acesta estimează că, odată cu aplicarea completă a reformelor, România ar putea înregistra o reducere a deficitului la aproximativ 6,5% din PIB anul viitor — o scădere semnificativă față de nivelurile ridicate din ultimii ani, dar insuficientă pentru a readuce țara în limitele impuse de Comisia Europeană.
