Republica Moldova. Veaceslav Negruţă, secretar general al aparatului preşedintei Maia Sandu, a depus marţi, 4 februarie declaraţii în dosarul concesionării Aeroportului Chişinău.

Fost coleg de guvern cu Maia Sandu, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţă a făcut mărturii în defavoarea altor doi membri ai Guvernului Vlad Filat – fostul ministru de Externe, Iurie Leancă şi ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Dosarul penal în care fostul premier Iurie Leancă este învinuit, alături de fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, şi deputatul din Partidul Şor, Petru Jardan, de abuz în serviciu la concesionarea Aeroportului Chişinău, bate pasul pe loc.

La aproape doi ani de când dosarul a fost pus pe rol, examinarea se află la etapa audierii martorilor acuzării.

Ce a declarat fostul coleg de Guvern al lui Iurie Leancă

Veaceslav Negruţă a declarat în şedinţa de judecată că Misterul de Finanţe nu a primit Raportul de fezabilitate privind concesionarea Aerpoportului Internaţional Chişinău.

Negruţă a mai spus că a primit proiectul de hotărâre şi avizul cu o zi înainte de şedinţa Guvernului. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a atenţionat despre potenţialele riscuri financiare a concesionării Aeroportului.

Cu toate acestea, a votat pentru concesionarea Aeroportului, de rând cu ceilalţi membri ai Guvernului, condus atunci de Iurie Leancă.

Singurul care nu a votat pentru concesionarea Aeroportului Chişinău afost başkanul deatunci al Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Reacţia lui Iurie Leancă

Fostul premier a declarat după audierea fostului coleg şi subaltern că a fost primul caz de concesionare a „unui obiectiv al statului”.

„A fost ceva ieşit din comun, ca să zic aşa”, a declarat Leancă, făcând aluzie la lipsa de experienţă în perioada respectivă.

Învinuirile aduse lui Iurie Leancă

Fostul premier Iurie Leancă este învinuit de abuz în serviciu la concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. Obiectivul strategic a ajuns pe mâinile unei întreprinderi controlată de Ilan Şor.

Şefa Procuraturii Anticorupţie, Veronica Dragalin, a declarat anterior într-o conferinţă de presă că prejudiciul adus statului în urma concesionării aeroportului este de peste 392 de milioane de lei. Dragalin susţine că în privința celor 8 învinuiți există probe incontestabile și 20 de martori care vor fi audiați.

Alături de Iurie Leancă, pe banca acuzaţilor au fost aduşi ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, fostul director al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, fostul director  general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, actualul deputat din partea Partidului Şor, Petru Jardan.

Printre inculpaţi se mai regăsesc fostul director adjunct al Agenției Proprietății Publice, Angela Susanu, fostul șef adjunct de direcție din cadrul Agenției Proprietății Publice, Maria Șendilă, fostul director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, Alexandru Ciutac, șefa Serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău, Alla Țubari.

Niciunul din învinuiţi nu şi-a recunoscut vina.

Fiul lui Iurie Leancă cu studii pe banii lui Ilan Şor

Presa de la Chişinău a scris că Ilan Şor ar fi achitat studiile fiului lui Iurie Leancă la o universitate prestigioasă din Europa.

Fostul vicepreședinte al PLDM Alexandru Bujorean a declarat ulterior că ambii fii ai lui Iurie Leancă au făcut studii în străinătate pe banii lui Ilan Șor. Respectiv bani furați din sistemul bancar.

În lista beneficiilor intră și o mașină, dar și mai multe călătorii cu avionul lui Șor. Fostul coleg de partid al lui Iurie Leancă mai dă de înțeles că acesta are multe schelete în dulap și că pe interior există informații inclusiv despre favorurile pe care i le-ar fi acordat Leancă lui Șor, în perioada când era un prim-ministru.

Recuzări pe bandă rulantă şi ignorarea citaţiilor

Prima şedinţă de judecată în dosarul de învinuire a lui Iurie Leancă a avut loc la 18 mai 2023. La 14 luni de la începutul examinării cauzei, după 38 de şedinţe de judecată. Dar nu s-a reuşit să se treacă de etapa preliminară. .

O bună parte din şedinţe au fost amânate din cauza neprezentării avocaţilor sau inculpaţilor. Pentru unele au depus cereri de amânare apărătorii.

Iar la şedinţele care au avut loc s-au depus cereri de recuzare. Urmate apoi de şedinţe pentru examinarea recuzărilor. Cele mai multe recuzări, patru la număr, i-au fost înaintate magistratei Stela Bleşceaga. Toate recuzările au fost respinse.

Lucrurile au început să se mişte după preluarea dosarului de către magistrata Ana Cucerescu. Atunci avocaşii inculpaţilor i-au înaintat cerere de recuzare.

Înainte de a-i fi cerută recuzarea, judecătoarea Cucerescu a dispus aducerea forţată a doi inculpaţi şi numirea pentru ei a avocaţilor din oficiu.

Cererea de recuzare a fost respinsă.