Tribunalul București a anulat două clauze abuzive dintr-un contract de credit încheiat de BCR cu o persoană fizică. Instanța a mai dispus ca banca să returneze, clientului, banii pe care i-a oprit nelegal. Cele două clauze anulate vizau dobânda de referință, revizuibilă semestrial, și introducerea unui comision de urmărire a riscurilor. Judecătorii și-au întemeiat decizia pe faptul că acest contract de credit nu a fost negociat între părți, așa cum prevede legea, ci impus de bancă.

Decizia pronunțată de Tribunal a fost dată în dosarul nr. 33837/301/2019, în urmă cu aproximativ o lună. Contractul a fost încheiat de BCR cu o persoană de educație medie, așa cum se arată în cererea de chemare în judecată, o femeie de serviciu. Aceasta din urmă a solicitat un credit, de la bancă, în valoare de 31.600 lei care s-a derulat pe o perioadă de 120 luni.

În contractul de credit a fost prevăzută o dobândă fixă de 10,95% pe an care urma să se revizuiască odat la șase luni. Dobânda curentă era formată din dobânda de referință revizuibilă semestrial, care se afișează la sediile BCR, la care se adăuga 1,20%. Cotatia dobânzii de referință se stabilește la fiecare 30 septembrie și este valabilă până la 31 martie anul viitor când se revizuiește din nou. În sesizarea pe care a făcut-o instanței, reclamanta a criticat faptul că acea clauză din contract care dă dreptul băncii de a stabili dobânda de referință revizuibilă nu este foarte clară.

Ea și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile Legii 193/2000, conform căreia o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei. În Lege se face referire la contractele standard, preformulate sau la condițiile generale de vânzare practicate de comercianți.

Instanța a constatat că, contrar apărării formulate, BCR nu a probat caracterul negociat al acestui contract și a dat dreptate reclamantei.

„Statuând asupra aplicării dispozițiilor Legii 193/2000 în cazul contractului de credit dedus judecății, tribunalul constată că acest act juridic are caracterul unui contract de adeziune, raportat la modul de exprimare al voinței părților, întrucât clauzele nu au fost negociate direct cu reclamanta, ci au fost preformulate de banca.

Tribunalul București a descoperit clauze abuzive în contract

Tribunalul nu poate considera că actul juridic încheiat de părți este un contract negociat, din moment ce în cazul acestora părțile discuta și negociază toate clauzele sale, fără că, din exteriorul voinței lor, să li se impună cu caracter obligatoriu vreo dispoziție contractuală”, se arată în decizia Tribunalului București.

De asemenea instanța a mai reținut că, într-adevăr, din prevederile contractuale nu reiese foarte clar care este mecanismul prin care se stabilește dobânda. Astfel, au precizat judecătorii, clauzele unui contract bancar ce se referă la prețul acestuia trebuie redactate într-un limbaj clar și inteligibil, astfel încât consumatorul să poată prevedea consecințele economice ale contractului.

„Din modul de redactare a clauzei nu se poate deduce neechivoc evoluția unuia dintre componentele dobânzii. Or, prin prisma regulilor speciale aplicabile în cazul clauzelor ce constituie obiect principal al contractului simplă constatare a inexistenței unui limbaj clar și inteligibil conduce la constatarea caracterului abuziv al clauzei, instanța de apel rețînând că nici negocierea și nici echilibrul contractual nu sunt păstrate in contract”, se mai arată în decizia instanței.

Comision de risc impus abuziv

Același lucru l-au constatat judecătorii și din analiza prevederilor cu privire la introducerea unui comision de risc de 15.80 lei lunar, reprezentând 0,05% din valoarea creditului contractat. Clauza cu privire la acest comision, au stabilit judecătorii, nu a fost redactată într-un limbaj clar și inteligibil. Simpla menționare a denumirii și a cuantumului comisionului nu este de natură să-l ajute pe client să înțeleagă despre ce este vorba.

„Într-adevăr, apelanta-reclamantă a cunoscut încă de la momentul încheierii contractului valoarea comisionului de risc, dar nu a avut nicio posibilitate de a-l modifica sau de a-l exclude din contractul de credit. Mai mult, riscul acoperit prin perceperea acestui comision nu este definit și nici explicat în cuprinsul convenției, cu toate că suma percepută este una semnificativă, având o valoare raportată la întregul credit, plătibilă lunar, pe toată durata derulării contractului”, au arătat judecătorii.

Or, clauza contractuală ar trebui să configureze o situație clar descrisă, care să ofere clientului posibilitatea de a cunoaște în ce condiții datorează comisionul de risc. Acestea trebuie să fie suficient de clare, astfel încât, în eventualitatea unui litigiu legat de aplicarea unei astfel de clauze, instanța să poată verifica dacă acea situație, care atrage perceperea comisionului de risc, s-a produs.

„Se reține că în contract nu s-a definit noțiunea de «risc» pentru care se percepe acest comision, ci doar s-a arătat valoarea acestuia. În schimbul acestui comision de urmărire riscuri, banca nu furnizează un serviciu real consumatorului în interesul exclusiv al acestuia, neexistând o contraprestație din partea băncii și nici un motiv în contract pentru perceperea comisionului de urmărire riscuri, se mai arată în decizia instanței.

Decizia instanței de judecată

Pe cale de consecință, Tribunalul Municipiului București a decis ca BCR să restituie sumele încasate în baza clauzelor pe care le-a declarat abuzive și le-a anulat.

„Pentru considerentele expuse, tribunalul, reținând dispozițiile legale evocate și prevalându-se de art. 480 NCPC, va admite apelul, va schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că va admite în parte cererea, va constată caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei art. 5 cu privire la dobânda de referință revizuibila semestrial, care se afișează la sediile BCR, la care se adaugă 1,20 puncte procentuale, precum și a clauzei art. 9 f referitoare la comision de urmăriri riscuri și va dispune obligarea băncii la restituirea sumelor percepute cu titlu de comision de urmărire riscuri”, se mai arată în decizia judecătorilor.

De asemenea, instanța a impus BCR să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului, estimate la 1.500 de lei, după cum relatează luju.ro.