Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a transmis vineri că acțiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE privind neacceptarea României în Schengen este „vădit inadmisibilă”.

CJUE și-a respins, de asemenea, competența în cazul legat de Schengen, potrivit hotărârii publicate pe portalul său oficial.

În luna februarie, Eugen Tomac a făcut cunoscută intenția sa de a iniția o acțiune în anulare la CJUE împotriva intrării României la spațiul de liberă circulație.

CJUE respinge plângerea privind statutul României în Schengen

Conform precedentelor legate de admisibilitatea acțiunilor în anulare, se consideră acte susceptibile de a fi contestate, în conformitate cu articolul 263 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), actele care stabilesc în mod definitiv poziția unei instituții după finalizarea unei proceduri administrative și care au ca rezultat producerea unor efecte de drept obligatorii.

În plus, finalizarea proceselor de evaluare a criteriilor de aderare la spațiul Schengen, care a fost deja efectuată în cazul României în 2011, reprezintă doar o fază inițială a procedurii.

Acest proces trebuie să fie urmat de o consultare a Parlamentului European. Și, ulterior, de o decizie a Consiliului Uniunii Europene privind aplicarea completă a regulamentelor acquis-ului Schengen în România.

Acțiunea inițiată de Eugen Tomac, „vădit inadmisibilă”

Pe lângă aceste aspecte, este important de subliniat că o astfel de decizie nu poate fi adoptată decât în urma unei consensuale unanime din partea statelor membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene UE.

De asemenea, realizarea etapelor premergătoare procedurii nu implică faptul că Consiliul European nu ar trebui să adopte, în unanimitate, o decizie ulterioară. Această decizie nu este supusă unui termen limită specific, conform indicațiilor CJUE.

Prin urmare, respingerea proiectului care a fost supus la votul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) în data de 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act care poate fi contestat în conformitate cu articolul 263 din TFUE.

CJUE a concluzionat astfel că acțiunea inițiată de Eugen Tomac este „vădit inadmisibilă”.

Cererea eurodeputatului român pentru statutul de reclamant privilegiat la CJUE, respinsă

În adiție la această acțiune, eurodeputatul român a solicitat Curții Europene de Justiție să-i recunoască statutul de reclamant privilegiat.

Acest fapt implică dreptul de a contesta actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE și de Comisia Europeană. Cu toate acestea, în hotărârea sa, CJUE a menționat că acest statut nu poate fi acordat reclamantului.

ȘI asta deoarece, în conformitate cu articolul 263 din TFUE, acesta este recunoscut doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.

CJUE a subliniat în aceeași hotărâre că nu deține autoritatea de a impune un termen limită pentru ca oricare dintre acești reclamanți privilegiați să conteste decizia Consiliului JAI din data de 8 decembrie 2022.

În acea zi, Consiliul UE a respins solicitarea României și Bulgariei de a se alătura spațiului Schengen din cauza lipsei unanimității, Austria și Olanda votând împotrivă.