„Nereuşita unui demers împotriva escaladării acțiunilor Turciei ar putea evidenţia și mai mult punctele slabe ale politicii externe a UE. Un articol publicat de Bloomberg arată că Grecia face presiuni asupra partenerilor din Uniunea Europeană pentru a impune sancţiuni „severe” împotriva Turciei pentru activităţile ei de explorare în estul Mediteranei. O reuşită în acest sens ar putea debloca eforturile UE pentru impunerea de sancţiuni împotriva Belarusului.

Ministrul adjunct de externe al Greciei, Miltiadis Varvitsiotis, a declarat că goana Turciei după gaze naturale în ape care sunt revendicate de Grecia şi Cipru reprezintă o parte a atitudinii geopolitice agresive a guvernului turc. „Turcia este un important factor destabilizator în regiunea extinsă”, a declarat Varvitsiotis în faţa unei comisii a Parlamentului European la Bruxelles, joi. „Acest lucru ar trebui să fie un subiect de îngrijorare pentru comunitatea internaţională”.

Cipru şi-a avertizat partenerii că nu va semna o propunere a UE pentru impunerea de sancţiuni împotriva a zeci de demnitari bieloruşi în legătură cu controversatele alegeri prezidenţiale desfăşurate în această ţară decât dacă statele membre vor fi de acord să acţioneze similar şi în privinţa Turciei pentru activităţile de foraj ale acesteia, spun persoane care cunosc acest subiect. 

Deciziile de politică externă ale UE necesită unanimitatea celor 27 de guverne naționale ale blocului comunitar. Tensiunile dintre Turcia și Grecia din cauza apelor teritoriale disputate s-au înrăutățit în ultimele săptămâni, în urma tensiunilor crescute dintre Turcia și Cipru. Conflictul turco-grec a generat îngrijorări cu privire la o confruntare militară între doi membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a determinat Germania să întreprindă eforturi diplomatice pentru rezolvarea acestui conflict.

Grecia susține că insulele ar trebui luate în considerare pentru delimitarea platoului continental al unei țări, conform Legii Mării a Națiunilor Unite, pe care Turcia nu a semnat-o. Ankara susține că platoul continental al unei țări ar trebui măsurat de la teritoriul continental și că zona de la sud de insula greacă Kastellorizo ​​– la câțiva kilometri de coasta de sud a Turciei – se încadrează în zona sa economică exclusivă.

UE pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei în cazul în care acţiunile diplomatice eşuează. În acelaşi timp UE participă la un efort de echilibrare a situaţiei împotriva Turciei, urmărind să apere suveranitatea statelor sale membre Grecia și Cipru şi sperând în același timp că diplomația poate reduce tensiunile cu acest important partener strategic. 

Turcia joacă un rol cheie în reducerea riscului unui nou aflux de refugiați în UE. Printr-o acţiune simbolică în luna februarie, blocul comunitar a impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru doi angajați ai companiei Turkish Petroleum Corp. ca răspuns la prospecţiunile energetice efecutate de Turcia în largul Ciprului. Se preconizează că liderii UE se vor axa pe relațiile cu Turcia la summitul din 24-25 septembrie, la Bruxelles.

O propunere făcută de Cipru în luna iunie de a adăuga șapte entități turcești pe lista sancțiunilor UE se mișcă încet, deoarece unele state membre își fac griji cu privire la o adversitate suplimentară din partea Ankarei.

Sancțiunile Uniunii Europene împotriva Belarusului întârzie din cauza disputei dintre Cipru și Turcia privind resursele energetice din estul Mediteranei, transmite şi Reuters, citând patru diplomați UE. Agenția comentează că o astfel de evoluţie este „ultimul semn de paralizie în politica externă a blocului”.

Miniștrii de externe ai UE și-au dat aprobarea politică pentru sancțiuni împotriva unor înalți oficiali bieloruşi în cadrul unei reuniuni la Berlin, la sfârșitul lunii trecute, după alegerile din 9 august, pe care Occidentul le consideră fraudate, într-o încercare de a oferi sprijin protestatarilor pro-democrație din Belarus.

O sursă diplomatică cipriotă a declarat pentru Reuters că Nicosia a cerut timp pentru a studia interdicțiile de călătorie planificate de UE și planul de „înghețare” a unor active, deoarece, fiind unul dintre cele mai mici state UE, insula nu are capacitatea organizatorică de a le examina repede. „Susținem sancțiunile, dar trebuie să știm ce ne așteaptă”, a spus sursa diplomatică.

Politica externă a UE necesită consens în rândul celor 27 de membri ai săi. Deşi oficialii au convenit luna trecută să impună sancțiuni unor demnitari din Belarus și Turcia, nu a fost întreprinsă nicio acţiune în acest sens, potrivit unui înalt diplomat care a participat la discuții.

Comisia Europeană, componenta executivă a UE, a refuzat să comenteze discuțiile. Eșecul de a acționa în contextul protestelor în masă din Belarus, pe de o parte, și al escaladării confruntării dintre Turcia – Grecia și Cipru, pe de altă parte, ar putea evidenţia și mai mult punctele slabe ale politicii externe a UE.

Varvitsiotis a declarat joi că impunerea unor sancțiuni mai dure ale UE împotriva Turciei ar semnala apărarea valorilor europene și ar încuraja Ankara să detensioneze criza. Sancțiunile vor pune presiune și „ar trebui să fie severe”, a mai spus Varvitsiotis”, scrie economytoday.sigmalive.com.

Traducere: Rador