Candidații la alegerile prezidențiale din România au ajuns sub lupa celor de la Politico. Potrivit unei analize recente, posibila victorie a candidat de extremă dreapta ar putea crea dificultăți pentru autoritățile de la Bruxelles și ar putea apropia România de mișcarea „Make America Great Again” a lui Trump.

Candidații la alegerile prezidențiale din România, sub lupa celor de la Politico. Georgescu, primul pe listă 

Politico face o analiză a celor 11 candidați implicați în cursa electorală. Înainte de turul decisiv din decembrie, au existat temeri legate de faptul că Georgescu, care a fost pe locul întâi în primul tur, ar fi beneficiat de finanțare ilegală pentru campania sa și ar fi fost în centrul unei operațiuni din partea Rusiei.

Acest incident a dus la repetarea alegerilor, iar procesul este urmărit cu atenție la Bruxelles și Washington, arată sursa.

În cazul lui Călin Georgescu,  interdicția legată de candidatură a fost impusă din cauza nerespectării cadrului legal. Alți candidați au fost respinși din cauza faptului că nu au reușit să strângă cele 200.000 de semnături necesare sau din alte motive tehnice.

Situația Dianei Șoșoacă

De asemenea, autoritățile i-au interzis candidatura europarlamentarului Diana Șoșoacă, invocând o hotărâre similară a Curții Constituționale de anul trecut, pe fondul riscurilor pe care le-ar implica o candidatură a acesteia pentru poziția României în UE și NATO.

O întrebare importantă care persistă acum este dacă vreunul dintre candidații rămași va reuși să atragă electoratul lui Georgescu. Mai mulți dintre aceștia încearcă să câștige susținerea acestora. Printre cei aproape 11 candidați rămași în cursă se numără un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și primarul unui oraș mare, conform analizei, scrie Politico. 

Cum este văzut Nicușor Dan

Matematician de profesie, primarul Bucureștiului a făcut trecerea către activism şi politică la sfârşitul anilor ’90, după ce şi-a încheiat studiile doctorale la Paris. Activitatea sa s-a concentrat pe combaterea mafiei imobiliare, urmărind protejarea spaţiilor verzi şi a siturilor istorice.

În 2015, Nicușor Dan a fondat Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un partid care a evoluat în Uniunea Salvaţi România (USR).

În urma unui conflict legat de poziţia partidului faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex, el a părăsit partidul.

În timp ce el se opunea unei astfel de modificări a Constituţiei, membrii USR au votat împotriva restricţionării căsătoriilor doar la cupluri heterosexuale.

Alegerile prezidențiale din România, ecou în UE

Crin Antonescu este candidatul susţinut de partidele politice principale din România: social-democraţii (PSD), naţional-liberalii (PNL) şi UDMR.

Fostul lider al PNL a fost președinte interimar în urmă cu 12 ani, când Parlamentul l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu. Efortul de destituire a lui Băsescu a eșuat, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine controversată. În ultimul deceniu, nu a mai deținut funcții politice importante.

Victor Ponta a fost prim-ministru al României între 2012 și 2015 din partea PSD. A demisionat în urma protestelor cauzate de incendiul dintr-un club de noapte, care a dus la moartea a 64 de persoane.

După retragere, candidatul a prezidențiale a înființat propriul său partid, însă nu a avut succesul așteptat. Ponta a fost anchetat pentru acuzații de corupție șu fost achitat în 2018. În prezent, acesta încearcă să își reînnoiască cariera politică, candidând ca independent.

Elena Lasconi, fostă jurnalistă, a devenit politician de opoziție și lider al USR.

A intrat în politică în 2020, când a câștigat alegerile pentru primăria Câmpulung Muscel. În primul tur al alegerilor prezidențiale, s-a clasat pe locul al doilea, înainte de anularea votului.

Precizări despre interdicțiile lui George Simion 

George Simion este liderul AUR, al doilea cel mai mare partid din Parlamentul României. În analiză, cei de la Politico amintesc de interdicțiile privind intrarea sa în Republica Moldova și Ucraina.

Lavinia Șandru, fostă membră a Parlamentului și actriță, candidează acum pentru funcția de președinte din partea Partidului Social Liberal Umanist. A fost cunoscută pentru relația sa cu Darius Vâlcov, fost ministru condamnat pentru corupție.

Cristian Terheș, fost preot și acum membru al Parlamentului European, este cunoscut pentru opiniile sale conservatoare și pentru contestarea restricțiilor din timpul pandemiei.

El s-a opus măsurilor de restricție a accesului în spațiile publice pentru cei nevaccinați și a cerut demisia liderilor UE.

Silviu Predoiu, fost ofițer de informații și general român, candidează susținut de Liga Acțiunii Naționale. Predoiu a lucrat în Securitatea comunistă, dar nu a fost acuzat de încălcarea drepturilor fundamentale.

John Ion Banu, un inginer român stabilit în Statele Unite, candidează pentru funcția de președinte. Susține dreptul de a purta arme și pedeapsa cu moartea pentru corupție. Biroul Electoral Român a validat candidatura sa, dar a semnalat posibile semnături false.

Daniel Funeriu, fost ministru al educației și chimist, este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul educației și pentru experiența sa internațională, arată Politico.

Sebastian Popescu, medic veterinar și jurnalist, este fondatorul Partidului Noua Românie. El se concentrează pe reforma sistemului de sănătate, îmbunătățirea educației și dezvoltarea economică durabilă, dar și candidatura sa este marcată de acuzații de semnături false.