Cercul vicios al banilor și „economia gri” din România înseamnă miliarde de euro pierduți

Transfer de bani. Sursă foto: Pixabay

În România, economia gri rămâne o problemă acută pentru finanțele publice și protecția lucrătorilor. De la TVA neachitat și până la salariile acordate „la negru”, pagubele se ridică anual la miliarde de euro, iar comparațiile cu vecinii din regiune evidențiază întârzierea țării noastre în apropierea față de normele și de standardele europene.

Dimensiunea fenomenului se vede cel mai clar în raportările oficiale ale Comisiei Europene. Conform raportului „VAT Gap 2024”, România a pierdut în anul 2022 suma de 8,48 miliarde de euro numai din TVA neîncasat. Ceea ce echivalează cu o rată de neconformare de 30,6%. Valoarea menționată este, de departe, cea mai mare din Uniunea Europeană. Este vorba despre o sumă echivalentă cu aproape 3% din PIB-ul național din acel an.

În contrast cu situația din țara noastră, Bulgaria a înregistrat un VAT Gap de doar 4,7%, Ungaria a raportat un procent de 4,1%, Polonia a ajuns la 7,2%, iar Grecia 17,2%, potrivit aceluiași raport. Diferența, mai mult decât evidentă, reflectă nu doar nivelul de disciplină fiscală, ci și eficiența digitalizării și a controalelor aplicate în aceste state.

Banii „de pe lângă stat”

O altă oglindă prin care se vede amploarea economiei informale – care reprezintă ansamblul activităților economice ce nu sunt înregistrate, reglementate sau impozitate de către stat – este piața muncii.

Potrivit Autorității Europene a Muncii (ELA), România are cea mai ridicată pondere a activității nedeclarate din Uniunea Europeană, raportată ca input de muncă. Este vorba despre un procent de 21,7% în anul 2019, cel mai recent pentru care există date comparabile.

Sectoarele cele mai afectate de această problemă în țara noastră sunt construcțiile, agricultura, serviciile pentru gospodării și HoReCa. În domeniile de activitate menționate, contractele la negru sau orele suplimentare neînregistrate sunt practici încă răspândite.

Un alt aspect relevant în acest sens este și preferința pentru numerar, care continuă să domine tranzacțiile. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României, numerarul aflat în afara sistemului bancar a atins la finalul lui 2023 suma de aproximativ 115 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% față de anul precedent.

Este vorba de toți banii cash, bancnote și monede, pe care românii și firmele îi țin „în buzunare, în case sau în sertare”. Practic, sunt banii care circulă zi de zi între oameni, firme și piețe fără să treacă prin sistemul bancar.

Iar un volum ridicat de cash în economie este direct corelat cu dimensiunea economiei informale, pentru că reduce trasabilitatea și încurajează plățile nefiscalizate. Ceea ce înseamnă că, cu cât oamenii și firmele folosesc mai mult cash, cu atât e mai mare riscul ca acești bani să circule „pe lângă stat”. Spre deosebire de plățile prin bancă sau card, care lasă „urme clare” și pot fi urmărite ușor de fisc, tranzacțiile în numerar nu sunt înregistrate nicăieri.

Camere de supraveghere

România nu a rămas complet pasivă în fața acestui fenomen. Un bun exemplu în acest sens este faptul că, de la 1 ianuarie 2024, sistemul RO e-Factura a devenit obligatoriu pentru toate tranzacțiile B2B, măsură menită să reducă fraudele și să îmbunătățească colectarea TVA.

Potrivit Ministerului Finanțelor și datelor din partea ANAF, sistemul este completat de platformele e-Transport și e-TVA, care permit monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal și raportarea standardizată a datelor contabile.

Sistemul e-Transport urmărește transporturile de mărfuri considerate „cu risc”, ca de exemplu alcool, legume-fructe, produse energetice, iar e-TVA, colectează și compară datele contabile declarate de firme. Împreună, cele două platforme formează un fel de „rețea de camere de supraveghere” digitală pentru tranzacțiile economice.

Astfel, statul poate verifica mai repede dacă datele se potrivesc și dacă cineva încearcă să ascundă venituri sau să eludeze plata taxelor. Scopul final este crearea unui ecosistem fiscal digitalizat care să lase cât mai puțin loc pentru evaziune.

Pe partea muncii nedeclarate, Inspecția Muncii a intensificat acțiunile de control, însă rapoartele instituției arată că fenomenul rămâne extins. Potrivit datelor oficiale, sectoarele vizate de cele mai multe sancțiuni sunt cele în care contractele sezoniere și subcontractările sunt frecvente, iar riscul de plată „la negru” este mai ridicat.

Ce se întâmplă în curtea vecinului

În comparație cu statele din regiune, lecția pentru România este clară. Polonia și Ungaria au reușit să reducă rapid dimensiunea economiei informale după introducerea facturării electronice obligatorii, a raportărilor standardizate și a unor controale bazate pe analize de risc, potrivit Comisiei Europene.

Exemplul Bulgariei, cu o rată de TVA Gap de doar 4,7%, arată că digitalizarea și simplificarea interacțiunilor cu fiscul pot da rezultate chiar și într-o economie cu un nivel de dezvoltare apropiat de cel al României.

Costul real al economiei gri este greu de cuantificat integral. Conform Comisiei Europene, pierderea de 8,48 miliarde de euro din TVA înseamnă mai puține fonduri pentru școli, spitale sau infrastructură. Potrivit ELA, munca la negru și subdeclararea salariilor înseamnă contribuții sociale și impozite pe venit neplătite, ceea ce afectează atât bugetul statului, cât și drepturile angajaților, care rămân fără protecție socială și pensie.

Factorii care perpetuează acest cerc vicios sunt multiple: preferința pentru numerar, taxarea ridicată a salariilor mici, care stimulează „optimizările” informale, și aplicarea inegală a legii, în conformitate cu rapoartele Inspecției Muncii.

Practica ne omoară

Dar există și soluții testate la nivel european. Potrivit datelor Comisiei Europene și Autorității Europene a Muncii, digitalizarea completă a raportărilor fiscale, stimulentele pentru plăți electronice, controalele țintite pe sectoarele cu risc ridicat și simplificarea contractelor pentru muncile sezoniere pot aduce rezultate vizibile.

Instituțiile UE din domeniul fiscalității încurajează digitalizarea completă a raportărilor fiscale, adică toate facturile și declarațiile să treacă printr-un sistem electronic, astfel încât statul să știe exact ce bani circulă și să reducă evaziunea. În același timp, oamenii sunt sfătuiți să folosească plățile cu cardul sau transferurile bancare, pentru că sunt mai ușor de urmărit și lasă urme clare, spre deosebire de cash.

În paralel, recalibrarea costului muncii pentru salariile mici, prin scutiri parțiale sau beneficii fiscale, ar putea face ca angajarea legală să fie mai atractivă decât plata informală. Dacă taxele și contribuțiile sunt prea mari, atât angajatorul, cât și angajatul pot fi tentați să accepte plata parțial „la plic”. De aceea, recalibrarea costului muncii, prin măsurile menționate, ar face ca angajarea legală să fie mai avantajoasă decât varianta informală.

Până la alte schimbări, România se află încă pe primul loc în Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre dimensiunea economiei gri, conform celor mai recente rapoarte oficiale. Dar exemplele din regiune arată că fenomenul poate fi redus, dacă digitalizarea fiscală este completată de stimulente inteligente și de o aplicare precisă a legii.