International
Cele mai mari pensii din Republica Moldova. Diferențele între domenii evidențiază inechități structurale
Pensionari. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Cele mai mari pensii din Republica Moldova sunt înregistrate în sectorul bancar, unde aproximativ 6.000 de persoane beneficiază de venituri medii lunare de circa 25.000 de lei, potrivit datelor oficiale prezentate de conducerea Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS).
Diferențele semnificative dintre aceste pensii și cele minime, încasate de zeci de mii de pensionari, reflectă dezechilibrele structurale din sistemul de contribuții sociale și ridică întrebări privind sustenabilitatea și echitatea sistemului public de pensii.
Cele mai mari pensii, în sectorul bancar
Datele prezentate de directoarea CNAS, Elena Țîbîrnă, arată că sectorul bancar se distinge clar în ceea ce privește nivelul pensiilor acordate.
Aproximativ 6.000 de pensionari proveniți din acest domeniu beneficiază de o pensie medie de aproximativ 25.000 de lei, ceea ce reprezintă de peste șapte ori mai mult decât pensia minimă stabilită în prezent.
Potrivit explicațiilor oferite de oficialul CNAS, acest nivel ridicat al pensiilor este determinat în principal de gradul mare de conformare fiscală din sectorul bancar.
Cu alte cuvinte, veniturile salariale sunt declarate integral, ceea ce conduce la contribuții sociale mai mari și, implicit, la pensii mai consistente.
„Sectorul bancar are cele mai mari pensii pentru că sectorul bancar tinde să declare toate veniturile. Noi avem în jur de puțin peste 6.000 de persoane care au o pensie medie de 25.000 și acesta este sectorul bancar”, a declarat Elena Țîbîrnă în emisiunea „Pe față” difuzată de postul public Moldova 1.
Angajații din sistemul medical intră în aceeași categorie
În aceeași categorie a pensiilor peste medie se regăsesc și o parte dintre angajații din sistemul medical, dar și aviatorii. În cazul acestora din urmă, nivelul contribuțiilor este chiar mai ridicat decât media.
Pensionari. Sursa foto: Freepik
„Noi avem aviatorii care se încadrează, dar aviatorii achită 39%, este cu 10% mai mult față de bugetari. Bine, sunt un număr mic, dar ei la fel beneficiază de o pensie mai mare pentru că și achită mai mult”, a explicat directoarea CNAS.
Contribuțiile diferite, principala cauză a diferențelor dintre pensii
Diferențele majore între pensii sunt explicate în mod direct de nivelul contribuțiilor sociale, care variază semnificativ în funcție de sectorul de activitate.
În prezent, structura contribuțiilor este următoarea:
- aproximativ 29% pentru angajații din sectorul bugetar;
- circa 24% pentru cei din mediul privat;
- aproximativ 7% în parcurile IT;
- în jur de 6% pentru zilieri.
Aceste procente influențează direct baza de calcul a pensiilor viitoare, ceea ce creează un sistem în care diferențele salariale și fiscale se transferă aproape integral în veniturile de la pensie.
Modelul actual este construit pe principiul contributivității: cu cât contribuțiile sunt mai mari și mai constante, cu atât pensia rezultată este mai ridicată. Totuși, în practică, acest mecanism accentuează inegalitățile între diferite categorii profesionale
Paradoxul sectorului IT: salarii mari, pensii limitate
Un caz aparte îl reprezintă sectorul IT, unul dintre cele mai dinamice și bine plătite din economia Republicii Moldova. În ciuda salariilor ridicate, contribuțiile sociale reduse determină pensii semnificativ mai mici comparativ cu alte domenii.
Regimul fiscal preferențial aplicat parcurilor IT presupune o cotă redusă de contribuții, de aproximativ 7%. În plus, există un plafon pentru baza de calcul a prestațiilor sociale.
Potrivit CNAS, venitul luat în considerare pentru calculul pensiilor și indemnizațiilor este limitat la aproximativ 63% din salariul mediu prognozat. Această limitare face ca veniturile reale, chiar dacă sunt ridicate, să nu fie reflectate integral în pensie.
„Noi limităm venitul care intră în calcul pentru pensie și indemnizații, iar acest lucru îi defavorizează pe cei din acest sector”, a explicat Elena Țîbîrnă.
Acest model ridică semne de întrebare privind viitorul angajaților din IT, în condițiile în care diferența dintre veniturile active și cele de la pensie ar putea fi semnificativă.
Realitatea a zeci de mii de pensionari cu pensii mici
La polul opus al sistemului se află pensionarii care primesc pensia minimă. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 97.000 de persoane din totalul celor circa 670.000 de pensionari din Republica Moldova se află în această situație.
Începând cu 1 aprilie 2026, pensia minimă pentru limită de vârstă a fost stabilită la:
- 3.264,66 lei pentru majoritatea beneficiarilor;
- 3.525,72 lei pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani.
Pensionari / sursa foto: arhiva EVZ
Majorarea a fost realizată printr-o indexare de 6,84%, la care s-a adăugat o creștere fixă de 51,33 lei, aprobată de Guvern.
Cu toate acestea, nivelul pensiei minime rămâne modest în raport cu costul vieții, iar creșterile anuale sunt adesea percepute ca insuficiente pentru a acoperi nevoile de bază.
Indexarea pensiilor: între ajustări tehnice și presiuni sociale
Indexarea anuală a pensiilor este principalul instrument utilizat de autorități pentru a ajusta veniturile pensionarilor în funcție de inflație. În Republica Moldova, acest mecanism este prevăzut de legislație și se aplică în mod regulat.
Majorarea de 6,84% din 2026 reflectă, în principal, evoluția prețurilor de consum, fără a produce însă o creștere reală semnificativă a puterii de cumpărare.
Inegalități persistente în sistemul de pensii
Datele prezentate evidențiază o polarizare accentuată a veniturilor din pensii. Pe de o parte, există un segment relativ restrâns de pensionari cu venituri ridicate, proveniți din domenii cu contribuții mari și transparență fiscală.
Pe de altă parte, un număr semnificativ de persoane trăiesc la limita subzistenței, bazându-se pe pensia minimă.
Această situație este influențată de mai mulți factori:
- nivelul contribuțiilor sociale;
- stabilitatea și durata carierei profesionale;
- gradul de declarare a veniturilor;
- politicile fiscale aplicate diferitelor sectoare.
Diferențele nu sunt un fenomen izolat, dar amploarea lor în Republica Moldova este considerată ridicată în comparație cu alte state europene.
